Sari la conținut
News Alert

GREXIT. Summit extraordinar al UE, convocat pentru duminică. Președintele CE: Situația de acum afectează Bulgaria, România și alte state

©FOTO: GULLIVER/GETTYIMAGES


ACTUALIZARE 0:00 Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a declarat că zona euro a pregătit un scenariu detaliat pentru o eventuală ieșire a Greciei din uniunea monetară.

Greciei i s-a dat termen până vineri dimineața pentru a veni cu un nou plan de propuneri.

„Problema pe care o analizăm priveşte toate cele 28 de state membre. Poate o ştiţi, poate nu, situaţia de acum afectează Bulgaria, România şi alte state. Ar fi incorect să-i excludem din dezbatere pe cei care nu sunt membri ai zonei euro. Comisia este pregătită pentru tot. Avem un scenariu Grexit pregătit în detaliu. (...) Sunt contra Grexitului, dar nu îl pot preveni dacă guvernul grec nu face ce aşteptăm să facă şi anume să respecte demnitatea poporului grec”, a declarat președintele Comisiei Europene.

Nervos, el a evocat acuzele de „terorism” aduse de fostul ministru grec de finanțe și le-a respins ferm, bătând cu palma în pupitru: 


„Resping cu putere toate acuzaţiile care au fost aruncate publicului în campania pentru referendum potrivit cărora nu respectăm demnitatea poporului grec, că suntem terorişti. Nu-mi plac aceste cuvinte! Cine sunt ei şi cine cred ei că sunt eu? Sunt în favoarea păstrării Greciei în zona euro, dar acum guvernul grec, pentru că nu a fost capabil să ne spună în seara asta, trebuie să ne spună încotro se îndreaptă şi asta până vineri dimineaţa!”, a cerut Jean-Claude Juncker. 

În ceea ce privește summitul extins convocat pentru duminică, președintele Consiliului European, Donald Tusk, a explicat:


„Trebuie să discutăm despre consecinţele la întregul nivel al Uniunii Europene, nu doar la cel al zonei euro. Pentru noi, este foarte important să aflăm opiniile lor, de exemplu, despre un posibil ajutor umanitar pentru Grecia dacă este necesar. Nu am dubii că aceasta este cel mai critic moment din istoria noastră, din cea a UE şi a zonei euro. De aceea, cred că reuniunea în formatul celor 28 de state membre de duminică este perfect justificată”, a declarat președintele Consiliului European, Donald Tusk.   


ACTUALIZARE 23:45 Angela Merkel anunță, la încheierea summitului Eurogrup, că duminică va avea loc un nou summit, de data aceasta cu liderii din toate cele 28 de țări ale Uniunii Europene, pentru a discuta despre situația Greciei.

Grecia are nevoie de un plan de ajutor financiar pe mai mulți ani, a spus cancelarul german.

„Avem nevoie de propuneri mai detaliate din partea Greciei, pentru a putea analiza un nou acord. Toate acestea trebuie să fie legate de reforme, desigur”, a punctat cancelarul.

Întrebată de ce duminică trebuie să fie prezenți toți cei 28 de lideri, inclusiv cei din țările care sunt în afara zonei euro, Angela Merkel a spus că președintele Consiliului European, Donald Tusk, a spus că trebuie cerut și acordul acestor țări, trebuie să fie prezente pentru a discuta, pentru că există o interconectare, toată această situație e conectată la cele 28 de state membre UE. „Am vorbit cu toţi liderii din statele UE despre această situaţie”, a precizat Merkel.

Ea a mai spus că ceea ce a prezentat Grecia până în prezent nu este suficient. „Trebuie să negociem mai departe, zona euro trebuie să analizeze ceea ce Grecia propune și trebuie să luăm o decizie la nivelul UE. Trebuie să consultăm și FMI, pentru că e cofinanțator în tot acest program”, a arătat cancelarul german. 

Totuși, a menționat ea, „pentru moment nu există teren pentru deschiderea unor noi negocieri”. 

„Trebuie ca Grecia să aibă susținere financiară. Situația financiară e diferită față de acum zece ani. Nu pot spune în acest moment ce se va întâmpla. Trebuie să așteptăm reuniunea de duminică, să vedem ce au de spus cei 28 de lideri din UE. Lăsați-ne să ne întâlnim din nou duminică în formatul de 28”, a cerut cancelarul german. 


ACTUALIZARE 20:08  Grecia s-a dus la reuniunea extraordinară a Eurogrup cu aceleaşi propuneri pentru creditori. Surse guvernamentale de la Atena, citate de AFP, spun că noul plan al Greciei este, de fapt, cel de luna trecută, cu mici modificări. Documentul conţine reforme, descrie nevoile financiare ale ţării şi cere, desigur, ştergerea unei părţi din datorie.

La Atena s-a făcut deocamdată un fel de progres...filosofic: liderii marilor partide - cu excepţia comuniştilor - au stabilit la unison cum să interpreteze votul de duminică: Faimosul NU spus de greci austerităţii nu înseamnă DA pentru Grexit! Aşadar, reîncepe dansul negocierilor.

De-acum încolo, grecii vor fi reprezentaţi de noul ministru de finanţe, Euclid Tsakalotos, succesorul demisionarului Yanis Varoufakis. Dar schimbarea, spun analiştii, este doar una de stil. Noul şef al finanţelor elene pare să aibă aceeaşi viziune ca predecesorul său: „Este clar că ceea ce creditorii internaţionali cer nu poate fi îndeplinit. (...) Poporul grec a arătat că nu este egoist, nu este individualist, că nu îi este teamă. Acelaşi lucru îl va face şi Guvernul grec în zilele care vor urma”, a declarat acesta.  

Declarații înainte de summit

Între timp, Europa le retransmite grecilor mesajul de după referendum: noi suntem solidari, dar voi trebuie să fiţi responsabili. O spune preşedintele Franţei, înaintea summitului extraordinar al şefilor de stat şi de guvern din zona euro.  

„Pentru a ajunge la un acord, Grecia trebuie să facă propuneri serioase şi credibile. Le aşteptăm, ele au fost cerute şi trebuie prezentate, este miza reuniunii din această seară. Apoi, trebuie să dăm dovadă de responsabilitate, de solidaritate, dar şi de rapiditate. Responsabilitatea de a face propuneri este a Greciei, iar Europa trebuie să fie solidară şi să îi ofere o perspectivă pe termen mediu printr-un ajutor imediat”, a declarat Francois Hollande.

Angela Merkel pare oarecum optimistă. E drept, admite că nu există încă o bază de negociere cu Grecia. Dar, în acelaşi timp, cancelarul Germaniei crede că deciziile finale în privinţa Atenei se pot contura în câteva zile, nu săptămâni:

„Susţin că nu este o chestiune de săptămâni, ci de câteva zile. (...) Încă mai credem că solidaritatea la nivel european şi responsabilitatea la nivel naţional, ceea ce are fiecare parte de oferit, sunt inseparabile. Cu alte cuvinte, fără solidaritate nu există posibilitatea de a oferi ajutor, fără solidaritate şi reforme este imposibil să ajungem unde dorim”, a spus Angela Merkel, în momentul în care a ajuns la summitul de la Bruxelles.

Măsuri concrete, disponibilitate la compromis şi renunţarea la discursul retoric sunt printre cerinţele oficialilor europeni înainte de a se aşeza din nou la masa de negociere. A spus-o răspicat și preşedintele Comisiei Europene, în plenul Parlamentului European.

Această soluţie nu va putea veni astăzi şi dacă astăzi vom avea o soluţie, atunci această soluţie va fi una prea simplă. Însă astăzi vom putea să indicăm calea pentru a putea intra din nou într-un dialog şi pentru a încerca să ne înţelegem reciproc, pentru a încerca să arătăm toleranţă unii faţă de ceilalţi şi să reglăm situaţia. Acest lucru înseamnă şi că trebuie să se termine cu declaraţiile retorice făcute de pe cai mari. Eu nu accept, o spun aici clar, nu accept ca reprezentanţii Comisiei şi alţi oficiali europeni să fie numiţi terorişti”, a spus Jean-Claude Juncker, referindu-se la declarațiile fostului ministru grec de finanțe, Yanis Varoufakis.

Şi tot în Parlamentul European s-au auzit voci care i-au cerut preşedintelui Comisiei Europene să nu cedeze şantajului Atenei, care foloseşte rezultatul referendumului pentru a pune presiune pe creditorii ţării.

„Primul lucru: lasă-l pe el (n.r. Alexis Tsipras) să vină acum! El este cel care trebuie să vină cu propuneri. El este cel care a fugit de la masa negocierilor”, a cerut, foarte energic, Guy Verhofstadt, liderul grupului liberal ALDE din Parlamentul European.

Şi şeful Eurogrup este nerăbdător să afle care este oferta oficialilor de la Atena.

Având în vedere situaţia intervenită după votul NU din Grecia, trebuie să vedem mai întâi ce au de propus colegii greci, cum văd ei o ieşire, cum cred ei că putem ajunge la o înţelegere. Aşa că o să îl ascult, mai întâi, pe noul meu coleg grec. Votul Nu înseamnă că propunerea veche a fost respinsă, este foarte dificil”, a spus Jeroen Dijsselbloem.

Mai mult, oficialii europeni avertizează asupra faptului că în cazul în care Grecia nu prezintă reforme concrete, atunci o ieşire din zona euro nu mai este un scenariu de neluat în calcul.

Am spus-o şi înainte şi o spune toată lumea: grecii trebuie să accepte măsuri dure, altfel tot procesul se opreşte şi nu ştiu cum putem să-i ajutăm să rămână în zona euro. Este simplu”, a declarat Mark Rutte, premierul Olandei.

De la Bruxelles vin noi avertismente pentru Grecia. „Deşi nu este dorită, o ieşire a Greciei din zona euro nu este exclusă", spune unul dintre vicepreşedinţii Comisiei Europene. „Cu siguranţă, nu urmărim (să scoatem Grecia din zona euro, n.red.), nu este intenţia noastră. Plecăm de la premisa că putem ajunge la un acord, dar dacă încrederea nu va putea fi restabilită, dacă nu va exista pe masă un pachet credibil de reforme, o astfel de variantă nu poate fi exclusă”, a spus Valdis Dombrovski.

O poziţie mai aşezată şi mai optimistă în ceea ce priveşte un viitor acord pe Grecia vine de la Paris.

Sunt convins că bazele unui acord există, iar acest acord este necesar pentru Grecia. O ieşire din zona euro i-ar arunca pe cetăţeni într-o situaţie intolerabilă. (n.r. un acord) Este necesar pentru coerenţa zonei euro şi pentru Europa”, a spus Manuel Valls, premierul Franței.

Oficialii greci insistă ca salariile bugetarilor să nu fie afectate, vor ca taxe suplimentare să le fie impuse celor cu venituri mari şi companiilor profitabile. În plus, ar urma să fie impozitate jocurile electronice. Totodată, baza de impozitare ar urma să fie majorată, iar privatizările să fie făcute numai în anumite condiţii. Cei interesaţi să cumpere companii greceşti ar fi condiţionaţi de investiţii şi de promovarea economiei locale.

Datoria publică a Greciei se ridică la 323 miliarde de euro, iar 60% din aceşti bani reprezintă împrumutul către statele din zona euro. 10% merg către FMI, iar 6% către Banca Centrală Europeană.


ACTUALIZARE 17:50 Președintele Eurogrup confirmă că executivul de la Atena nu a venit cu o scrisoare în care să prezinte un plan imediat de reformă. Scrisoarea ar putea veni miercuri dimineață. Vom avea un nou Eurogrup, ca să decidem dacă vom începe un nou program, a spus oficialul, după reuniunea miniștrilor de finanțe din zona euro, care precede reuniunea liderilor. 

Grecia „nu a prezentat noi propuneri, dar ne va trimite cât de curând o scrisoare”, spune Jeroen Dijsselbloem, președintele Eurogrup. „Mâine dimineață vom avea o nouă teleconferință pentru a discuta despre această scrisoare și va fi semnalul pentru începerea unui nou proces pentru a evalua situația financiară a Greciei, nevoile lor financiare. Apoi vom avea un nou Eurogrup, pentru a decide dacă vom începe oficial discuțiile pentru un nou program. Dacă va fi un nou program, va trebui să fie un program pe termen imediat, din motive de credibilitate”, a subliniat ministrul olandez de finanțe, președintele Eurogrup. „Trebuie să fim atenți în continuare, nu vorbim de un program pe termen mediu”, a insistat Jeroen Dijsselbloem.

„Grecia are nevoie de reforme credibile și trebuie să vedem dacă Guvernul grec este dispus să facă aceste reforme, pe care să le pună în aplicare foarte rapid”, a explicat președintele Eurogrup. „Timpul este foarte scurt”, a repetat el.


ACTUALIZARE 17:30  Grecia nu a făcut propuneri concrete de reformă, în scris, în timpul reuniunii miniştrilor de finanţe din zona euro, a anunțat pe contul de Twitter premierul maltez, Joseph Muscat, înainte de a începe summitul extraordinar al zonei euro.

ACTUALIZARE 11:30  Nicio soluţie pentru Grecia nu se va găsi în această seară, la summitul de urgenţă al statelor membre ale zonei euro. Este părerea preşedintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker.

ACTUALIZARE 4:45  Casa Albă a cerut luni liderilor din UE și din Grecia să găsească un compromis pentru a permite Atenei să rămână în zona euro. „Referendumul s-a încheiat, dar viziunea noastră rămâne aceeași”, a explicat purtătorul de cuvânt al Casei Albe, Josh Earnest. El a spus că ar fi în interesul ambelor părți să găsească o soluție ce i-ar permite Greciei să rămână în zona euro. „Sarcina cu care se confruntă liderii europeni rămâne aceeași”, a spus oficialul.

El le-a cerut celor două părți să se pună de acord asupra unui pachet de reforme și de finanțare ce ar permite Greciei să-și gestioneze durabil datoria, dar și creșterea economică.

Purtătorul de cuvânt al Casei Albe a mai anunțat că președintele Barack Obama a vorbit la telefon despre Grecia cu omologul său francez, Francois Hollande.

La rândul său, secretarul american al Trezoreriei, Jack Lew, a discutat la telefon cu premierul grec Alexis Tsipras și cu noul ministru de finanțe, Euclid Tsakalotos.

ACTUALIZARE 3:25  În absența unor noi propuneri de reformă din partea Atenei, noi negocieri „nu au niciun sens”, a declarat comisarul european pentru economie și societatea digitală, Gunther Oettinger, într-un interviu publicat marți în cotidianul german Bild, informează AFP.

„Referendumul i-a mobilizat pe oameni, însă aceasta nu schimbă cu nimic faptul că Grecia este în pragul falimentului", a subliniat Oettinger.

Citiți și:

Riscul ieșirii Greciei din zona euro, estimat la 80 la sută

Atena trebuie să propună reforme, pentru că, în cazul în care guvernul lui Alexis Tsipras va continua să le respingă, „noi negocieri nu au niciun sens”, a avertizat comisarul european, conform Agerpres.

FOTO: site-ul Comisiei Europene

Comisia Europeană și țările din zona euro trebuie să împiedice acum ca, „din cauza urgenței financiare” pe care o trăiește în prezent Grecia, să se instaleze în această țară o penurie de medicamente, alimente sau de petrol și gaz, a mai spus Oettinger, avansând posibilitatea utilizării în acest scop a unor mijloace deblocate în mod normal în cazul unor catastrofe naturale.


Un summit de urgenţă al zonei euro are loc astăzi, iar Guvernul grec este aşteptat acolo cu propuneri concrete care să deblocheze negocierile. De la Paris, Angela Merkel şi Francois Hollande au transmis luni seară că au înţeles mesajul poporului grec şi că sunt solidari cu acesta. Ceea ce nu înseamnă că Grecia nu trebuie să fie responsabilă. Ea trebuie să facă eforturi ca să merite ajutorul pe care îl va primi. De la Atena, răspunsul a venit din partea lui Euclid Tsakalotos, cel care a fost învestit, seara trecută, ministru al finanţelor, în locul demisionarului Yanis Varoufakis. Noul ministru spune că Guvernul nu se teme de ceea ce urmează.  

Uşa este deschisă pentru discuţii. În Europa există loc pentru solidaritate, aceasta este peste tot în Europa, dar există şi responsabilitatea. Acest echilibru între responsabilitate şi solidaritate trebuie să fie linia de conduită pentru zilele care urmează”, a declarat, luni seară, președintele francez Francois Hollande, care a primit-o la Elysee pe Angela Merkel.

„Condiţiile prealabile pentru a începe noi negocieri asupra unui program concret în cadrul Mecanismului European de Stabilitate nu sunt încă îndeplinite. Acesta este motivul pentru care aşteptăm în acest moment propuneri precise ale premierului grec, un program care va permite în acelaşi timp Greciei să revină la prosperitate”, a punctat cancelarul german, Angela Merkel.

În timp ce la Palatul Elysee, Hollande şi Merkel lăsau uşa deschisă pentru noi discuţii, dar cu un accent pus pe responsabilitatea de care Grecia trebuie să dea dovadă, la Atena noul ministru de finanţe făcea, la rândul său, declaraţii. Nu dintre cele care să-i liniştească pe creditorii internaţionali.

„Este clar că ceea ce creditorii internaţionali cer nu poate fi îndeplinit. Poporul grec a arătat că nu este egoist, nu este individualist, că nu îi este teamă. Acelaşi lucru îl va face şi Guvernul grec în zilele care vor urma”, a promis Euclid Tsakalotos, noul ministru de finanțe al Greciei.

În culmea triumfului, premierul grec Alexis Tsipras a declarat că importantă acum pentru Grecia este restructurarea datoriei.

„Sunt conştient că mandatul pe care l-am primit nu înseamnă să ne rupem de Europa, ci este un mandat pentru întărirea poziţiei de negociere, ca să căutăm o soluţie viabilă. De această dată, chestiunea datoriei va fi pe masa negocierilor. Până şi FMI a recunoscut asta în ultimul său raport”, a subliniat Alexis Tsipras.

De la Washington, Christine Lagarde a transmis că FMI va oferi asistenţă financiară Greciei, dacă va primi o solicitare în acest sens.

Chiar şi aşa, delegaţia greacă la negocierile cu creditorii nu trebuie să se aştepte la o misiune uşoară.

Grecia trebuie să ia măsuri dificile, altfel ţara nu-şi va reveni, Guvernul nu va funcţiona şi nici economia, iar dacă Guvernul şi oamenii resping măsurile dificile, vom ajunge într-o situaţie foarte grea”, a avertizat Jeroen Dijsselbloem, preşedintele Eurogroup.

Negocierile se anunţă a fi cu atât mai dure cu cât până pe 20 iulie Grecia, deja intrată în incapacitate de plată, trebuie să plătească către Banca Centrală Europeană o tranşă de 3,5 miliarde de euro. 

Citiți și:

Grecia, un aliat imprevizibil. De ce Washingtonul ține partea Atenei