Hamasul acceptă pentru prima oară în istoria sa un stat palestinian în frontierele din 1967

Data publicării:
Khaled-Meshaal-hamas-wikipedia

Mişcarea islamistă palestiniană Hamas a anunţat luni seara - pentru prima dată în istoria sa - că şi-a modificat programul politic, în care acceptă un stat palestinian - între frontierele din 1967 - şi insistă asupra caracterului politic şi nu religios al conflictului cu Israelul, relatează News.ro.

Khaled-Meshaal-hamas-wikipedia

Hamas este considerată o grupare „teroristă” de către Statele Unite, Uniunea Europeană (UE) şi Israel, iar unii dintre liderii săi sunt vizaţi de sancţiuni. Amendându-şi pentru prima oară în aproape 30 de ani textele fondatoare, denunţate de mulţi - cu Israelul în frunte - ca „antisemite”, mişcarea încearcă să revină în jocul negocierilor internaţionale, apreciază unii experţi.

 Acest anunţ are fost făcut cu 48 de ore înainte de prima întâlnire între preşedintele american Donald Trump şi omologul său palestinian Mahmoud Abbas, care se află la cuţite cu Hamasul.

Khaled Mechaal a declarat pentru AFP, pe această temă, că speră ca noua administraţie americană „să acţioneze serios pentru cauza palestiniană şi să-şi schimbe concepţiile eronate despre poporul palestinian”.

„REÎNNOIRE”

Hamasul este o mişcare vie care se reînnoieşte”, a pledat liderul ei Khaled Mechaal într-o conferinţă de presă la Doha. 

Dar, a declarat fostul premier Ismaïl Haniyeh pentru AFP, Hamasul „rămâne ataşat principiilor sale tradiţionale, strategiilor şi constantelor sale”.

Hamasul insistă asupra faptului că nu recunoaşte statul evreu, iar un document făcut public evocă ”Palestina de la fluviul Iordan şi până la Marea Mediterană”.

Însă, în acest document Hamsul apreciază că ”un stat palestinian în întregime suveran şi independent, între frontierele de la 4 iunie 1967, cu Ierusalimul drept capitală (...), este o formulă de consens naţional”.

„Suntem pregătiţi să cooperăm cu oricine ne poate ajuta să obţinem” acest stat, a adăugat Mechaal.

Scriind că acceptă un stat limitat la Cisiordania, Fâşia Gaza şi Ierusalimul de Est, Hamasul susţine frontierele deja recunoscute de Organizaţia pentru Eliberarea Palestinei (OLP), din care nu face parte.

În plus, în document, care se adaugă Cartei originale din 1988, se afirmă că Hamasul este ”în conflict cu proiectul sionist şi nu cu evreii, din cauza religei lor”.

Mişcarea se distanţează totodată de Mişcarea Fraţii Musulmani din Egipt.

„Ideologic, noi facem parte din şcoala confreristă (...), însă nu urmăm vreo mişcare în privinţa organizării”, a prcizat Mechaal, un gaj dat vecinului egiptean, potrivit observatorilor.

Odată cu anunţarea acestor schimbări, mişcarea intenţionează să se deschidă dialogului cu alte forţe palestiniene, dar mai ales cu capitale străine care, până acum, refuză orice dialog oficial cu Hamasul, care deţine de zece ani controlul asupra Fâşiei Gaza.

HAMASUL „RÂDE DE LUME”

Israelul a replicat deja că nu este convins. Cogat, organul Ministerului israelian al Apărării însărcinat cu teritoriile ocupate, a apreciat că Hamasul ”râde de lume încercând să se prezinte prin acest aşa-zis document drept o organizaţie luminată”.

”Ei sapă tuneluri pentru a comite acte teroriste şi trag mii şi mii de rachete asupra civililor israelieni”, a acuzat David Keyes, un purtător de cuvânt al premierului israelian Benjamin Netanyahu, citat într-un comunicat.

Hamasul a luptat alături de alte mişcări armate în trei rânduri împotriva armatei israeliene, în Fâşia Gaza, începând din 2008. Mişcarea refuză, spune Mechaal, ”ca cineva să aducă vreo atingere rezistenţei şi armelor sale”.

”Considerarea Cartei din 1988 drept caducă este un lucru care se dezbate de ani în Hamas. Pentru a nu o abroga, un nou document a fost redactat în vederea stabilirii poziţiei politice a Hamasului”, a declarat pentru AFP Leïla Seurat, o cercetătoare asociată de la Centrul pentru Cercetări Internaţionale (CERI).

În opinia acestei specialiste în Hamas, recunoaşterea frontierelor din 1967 nu implică ”o recunoaştere a Israelului”.

”Singura noutate este că (mişcarea) înscrie acest lucru pentru prima dată într-un document al său”, valabil de asemenea pentru aripa sa militară, subliniază ea. Militarii şi politicienii sunt prezentanţi cu regularitatea drept concurenţi în cadrul Hamasului.

Mechaal a avertizat însă că ”politica Hamasului este să refuze negocieri directe cu Israelul, pentru că nu există un echilibru de forţe”.

Hamasul urmează să anunţe în două săptămâni numele sucesosrului lui Khaled Mechaal, care încarnează aripa pragmatică şi conciliantă a mişcării şi care a jucat, potrivit lui Seurat, ”un rol fundamental” în redactarea documentului prezentat luni.

Învingătorul preconizat este Ismaïl Haniyeh, reprezentantul aceleiaşi linii.

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri