Sari la conținut

Implementarea scutului antirachetă în România şi Polonia va întârzia – Raport SUA. Casa Albă: Planurile rămân „pe drumul cel bun”

Un raport oficial transmis vineri de Washington exprimă îngrijorări cu privire la interceptorii prevăzuţi pentru ultimele două faze ale construcţiei scutului american antirachetă din România şi Polonia. Ar fi vorba, în plus, de probleme la construcţia motorului rachetei de la interceptorul din faza a treia a sistemului, se arată într-un raport solicitat de Congresul american. Cu toate acestea, un oficial de la Casa Albă a declarat marţi că planurile privind instalarea scutului sunt „pe drumul cel bun”.

FOTO: public.navy.mil

Scutul antirachetă prevede instalarea de interceptori care să contracareze eventuale rachete iraniene cu rază medie de acţiune. Primele două faze ale operaţiunii prevăd utilizarea de radare Aegis instalate pe nave şi un radar instalat în Turcia, iar următoarele două faze includ mutarea radarelor Aegis în România şi Polonia.

Potrivit Government Accountability Office (GAO), agenţie independentă de audit şi investigaţii afiliată Congresului American, echivalent al Curţii de Conturi, estimările Pentagonului privind programul amplasării sunt „optimiste” şi vor exista întârzieri în livrarea unor componente şi capabilităţi.

Departamentul Apărării intenţionează să declare faza a doua şi a treia a scutului „apte din punct de vedere tehnic” în 2015, respectiv 2018. GAO subliniază însă că versiunea 8.2 a programului informatic folosit pentru lansarea unui interceptor în faza a doua va fi disponibilă abia din 2017.

De asemenea, problemele apărute la o componentă cheie a rachetei SM-3 Block IB ar fi fost rezolvate, dar un test recent a indicat noi disfuncţionalităţi la aceeaşi componentă, se arată în documentul GAO. Producţia anuală de rachete SM-3 Block IB ar trebui să crească pentru a îndeplini capabilităţile cerute pentru etapa din 2015, mai precizează autorii raportului.

Vicepreşedintele american Joe Biden realizează săptămâna aceasta o vizită oficială la Varşovia, iar în acest context, un oficial de la Casa Albă a declarat marţiimplementarea scutului antirachetă în România şi Polonia respectă programul, subliniind încă o dată că amplasarea lui nu are nici o legătură cu Federaţia Rusă. „Am clarificat încă de la început că faza europeană (a scutului antirachetă), European Phased Adaptive Approach, nu a fost niciodată despre Rusia. A fost despre ameninţările cu rachete balistice lansate din alte părţi. Astfel că intenţia vicepreşedintelui mâine (miercuri – n.red.) este să reafirme că tot ce ţine de planurile de apărare antirachetă a Europei rămân pe drumul cel bun. Este adevărat pentru România şi este adevărat pentru Polonia”, a arătat oficialul de la Casa Albă.

În 2012, documente ale Departamentului Apărării şi ale Congresului SUA indicau că interceptorii de rachete întâmpină întârzieri în producţie, puterea radarelor este prea scăzută, iar senzorii nu pot distinge între un focos şi alte obiecte. De asemenea, se spunea că radarul ar urma să fie instalat în România dinainte de a fi testat şi că ar putea interfera cu unde de telefonie mobilă, televiziune şi radio dacă nu va fi modificat.

Baza Militară de la Deveselu ar urma să atingă capacitatea operaţională în jurul anului 2015 şi va găzdui interceptori antirachetă, o componentă a scutului american care mai include facilităţi în Turcia, Polonia, Spania sau Marea Mediterană.

Sistemul de apărare împotriva rachetelor balistice are în vedere patru faze de realizare:

- Etapa I: a debutat la 7 martie 2011, prin trimiterea în Marea Mediterană a navei USS Monterey echipată cu sistemul Aegis, respectiv operaţionalizarea unui radar în Turcia. Scop: protejarea unor regiuni din Europa de Sud-Est prin desfăşurarea unui sistem radar, care să detecteze rachetele lansate în faza ascendentă a traiectoriei, şi a unor interceptori SM3-IA amplasaţi pe nave.

- Etapa a II-a: presupune extinderea protecţiei prin operaţionalizarea unei noi generaţii de interceptori SM3-IB care să poată fi lansaţi de la sol, amplasaţi la Deveselu. Baza Militară de la Deveselu, judeţul Olt, ar urma să atingă capacitatea operaţională în jurul anului 2015. Turcia va găzdui şi ea un sistem radar de avertizare timpurie (Upgraded Early Warning Radar - UEWR), o altă componentă a scutului, care ar putea deveni funcţional până în 2015 sau cel târziu până în 2018. La acesta se adaugă radarul de la Flyingdales din Anglia, de la North York Moors, care aparţine forţelor aeriene britanice, dar face parte şi din sistemul de apărare antirachetă al SUA. SUA vor detaşa de asemenea radare de tip AN/TPY-2 (Army Navy/Transportable Radar Surveillance) în Marea Mediterană. La reţeaua de radare terestre se adaugă sistemul satelitar de monitorizare Space Tracking and Surveillance System (STSS).

- Etapa a III-a: prevede extinderea acoperirii sistemului la toate statele membre NATO din Europa, prin introducerea în exploatare a unei noi versiuni a interceptorului SM3, care urmează să fie amplasat într-o nouă bază terestră, la Redzikowo, în Polonia. Procesul de dezvoltare a unor noi rachete SM-3, amplasate pe mare si pe uscat, va continua; în plus, baza din Polonia şi restul bazelor deja existente vor fi dotate cu interceptori SM-3 Block IIA (aflaţi în faza de dezvoltare în prezent).

- Etapa a IV-a: presupune extinderea protecţiei teritoriului SUA la eventuale atacuri cu rachete intercontinentale, inclusiv prin dezvoltarea în continuare a rachetelor SM3 şi a sistemelor radar.

Ella Moroiu