Sari la conținut

INTERVIU. Ministrul de externe al Iordaniei: Războiul contra ISIS este contra celor care vor să deturneze religia. Islamul nu e o religie a crimelor contra civililor


Terorismul a evoluat. În urmă cu doar câțiva ani lumea privea înmărmurită atentatele organizate de Al-Qaeda în SUA și Europa. ISIS a trecut la un alt nivel. Comunicarea ideologiei fundamentaliste pe retelele de socializare a atras de partea grupării peste 25.000 de luptători străini, din toată lumea. O altă caracteristică demnă de luat în seamă a acestei organizaţii este încercarea ei de a crea un stat. Iar ISIS deține în acest moment teritorii atât în Irak, țara sa de origine, cât și în Siria. Însă toate aceste cuceriri teritoriale şi recrutări de personal s-au făcut în timp. Au fost teroriștii atât de discreți încât nu a remarcat nimeni mișcările lor?

Cristina Cileacu: Uciderea unui pilot iordanian în urmă cu câţiva ani a dus la o decizie foarte clară din partea regelui şi guvernului dvs. Să înceapă un război împotriva teriorismului. Între timp, SUA şi Turcia au declarat şi ele un război împotriva ISIS. De ce credeţi că a durat atât de mult?

Nasser Judeh: Uciderea curajosului nostru pilot, căpitanul Muath al-Kasasbeh, a reîntărit hotărârea noastră. Eram deja de mulţi ani în război cu terorismul şi extremismul. Chiar şi în privinţa ISIS am început de mult. Iar capturarea şi uciderea brutală a pilotului nostru nu a făcut decât să reîntărească dorinţa şi hotărârea Iordaniei şi a tuturor iordanienilor să eradicheze şi să crească implicarea noastră militară în războiul împotriva terorismului şi extremismului. Noi spunem că este războiul nostru, nu este un război vestic ci un război în interiorul Islamului. Acesta este un război împotriva celor care distorsionează imaginea Islamului, care vor să deturneze religia. Islamul este o religie a păcii, a deschiderii, a toleranţei, a dialogului, a acceptării. Islamul nu este o religie a crimelor împotriva civililor.

Cristina Cileacu: Deci spuneţi că SUA nu ar trebui să intervină?

Nasser Judeh: Nu, dimpotrivă. Spun că este în primul rând războiul nostru. Dar, aşa cum a descris chiar majestatea sa, regele, este un al treilea război mondial dus prin alte mijloace. Este un război global şi este deci o convergenţă a intereselor dintre noi şi toate ţările din lume. Crimele pe care le-aţi văzut în Australia, Canada, Danemarca, în Franţa şi în alte părţi sunt o dovadă clară a acestui lucru. Ceea ce spun este că percepţia unora că acesta este un război al vestului la care se alătură musulmanii, este inversă. Este un război al musulmanilor unde converg interesele tuturor ţărilor din lume, pentru că noi toţi suntem ţinte. Mai mult de 90 de naţionalităţi, luptători străini, au aderat la aceste mişcări teroriste şi extremiste, sunt peste 60 de ţări care luptă împotriva lor, deci este ceva care ne ameninţă pe toţi. Şi doar prin colaborări şi cooperări efective între noi toţi, ca o comunitate globală, internaţională, vom eradica această situaţie. Nu doar în sens militar. În partea militară, în discuţia despre securitatea globală, dar cel mai important, războiul ideologic pe termen lung.


Succesul operațiunilor teroriste atrage la fel de mult ca și propagarea ideologiilor, adepți noi. Internetul este cea mai bună și sigură metodă de a comunica reușitele atacurilor pe care ISIS le face. De la uciderea prin metode tot mai sângeroase a ostaticilor, până la distrugerea de situri arheologice, acțiunile teroriștilor sunt filmate profesionist și arătate, ca un fel de laudă personală, întregii lumi. Milioane de utilizatori ai internetului vizualizează constant aceste înregistrări. Anihilarea acestui succes de public poate ajuta mult la diminuarea puterii organizației teroriste.

Cristina Cileacu: Până acum nu s-a putut opri nicio organizaţie teroristă. Iar atunci când un lider este ucis, imediat apare un altul, chiar mai radical. Credeţi că războiul împotriva terorismului poate fi câştigat?

Nasser Judeh: Da, războiul poate fi câştigat. Nu va fi sfârşitul răului, am văzut diferite organizaţii teroriste, sub diferite nume, în diferite circumstanţe, folosind diferite ideologii, dar în esenţă toate sunt aceeaşi faţă a aceleiaşi monede. Nu se poate sfârşi răul de pe această planetă şi ar fi o nebunie să credem că se poate aşa ceva. Dar în mod sigur putem să îl combatem eficient şi am putea să eradicăm o parte din efectele sale. Deci, când vorbim despre războiul ideologic, cel militar este altceva, sunt obiective specifice şi le îndeplinim iar din acest punct de vedere reuşim să afectăm capabilităţile ISIS la sol. Dar, când vine vorba despre războiul ideologic, nu este vorba doar despre locuri de rugăciune sau slujbe, este vorba despre educare şi împuternicire, trebuie să ne ocupăm de rădăcini, de ceea ce face oamenii să devieze de la parcursul firesc spre extremism. Vorbim despre depravarea economică, socială, politică, toate duc la disperare iar disperarea duce la extremism. Trebuie să mergem la rădăcina lucrurilor. Noi facem ceva în legătură cu aceste lucruri în Iordania, ţintim în mod special tinerii, îi susţinem, le oferim oportunităţi, ca să nu devină o pradă uşoară pentru terorişti şi extremişti. Am făcut şi facem asta, avem iniţiative, lucrăm cu prietenii noştri din comunităţile internaţionale şi cred că toţi ar trebui să fim preocupaţi de acest lucru.

Cristina Cileacu: Dar cu toate acestea, de pildă doar anul acesta peste 2000 de oameni au trecut graniţa din Iordania în Siria pentru a se alătura acestor organizaţii teroriste.

Nasser Judeh: Nu doar au traversat graniţele. Luptătorii străini au devenit un fenomen internaţional, global. Uitaţi-vă câţi luptători străini sunt din Europa. Diferite naţionalităţi, cum am spus, peste 90 de naţionalităţi deja şi Iordania nu este o excepţie. Dar măcar noi facem în această privinţă, oferim circumstanţe potrivite pentru oameni ca să nu devieze. Depravările economice pe care le-am menţionat mai devreme, oamenii cu mentalităţi intransigente care au ajuns la disperare simt nevoia să devină extremişti. Nu îşi găsesc de lucru, nu au nicio perspectivă pentru angajări, nicio îmbunătăţire a condiţiilor de viaţă. În Europa şi în alte părţi, sunt oameni care aderă la astfel de mişcări datorită ideologiei. Dar sunt şi cei care merg pentru că sunt disperaţi. Uitaţi-vă la Africa de Vest - Boko Haram, la Africa de Est - Al Shabaab, uitaţi-vă la alte părţi din lume. Ei ţintesc tinerii în mod special, pe cei care nu sunt neapărat atraşi de ideologie, ci pe cei care au lipsuri, ori politice ori economice, sau fără educaţie, cei care au greutăţi sociale. Şi din această masă fac ei recrutările.

Cristina Cileacu: Putem spune că aceasta este principala componenţă a ISIS?

Nasser Judeh: Nu. Sunt oameni, ideologi, şi vor fi la fel ca parte a acestui grup, sunt criminali care vor să facă asta în mod legitim, care nu vor să fie văzuţi ca nişte criminali şi consideră că dacă se alătură unei organizaţii teroriste au legitimitatea să lupte pentru o cauză, indiferent că este una care nu are substanţă.


Refugiații din Orientul Mijlociu au pus autoritățile europene în dificultate. Nimeni nu pare să știe care ar fi soluția cea mai bună pentru a le oferi ajutor. După doar 25 de ani de la dărâmarea zidului Berlinului, garduri noi apar la granițele statelor europene. Confruntarea este acum între cei care au dreptul să aleagă cine intră pe teritoriul țării lor și cei care, alungați de război rămân blocaţi pe un câmp din Europa, fără nicio perspectivă.

Cristina Cileacu: Ţara dvs are o istorie în ceea ce priveşte primirea refugiaţilor. Ce se întâmplă în Europa, aşa cum aţi spus, face ca oamenii să plece în valuri uriaşe din ţările lor şi să vină în Europa. Ştiu că aţi avut recent o întâlnire cu ministrul de externe al Germaniei, aţi discutat şi despre acest val mare de refugiaţi care vine dinspre est spre Europa?

Nasser Judeh: Iordania a primit de-a lungul timpului val după val de refugiaţi, istoric. Suntem o ţară cu resurse naturale puţine, dar cu o inimă mare. Şi considerăm că este datoria noastră internaţională, ca o ţară care crede în principiile Chartei ONU şi ale colaborării internaţionale, să ne preocupe nu doar instabilitatea din diferite ţări dar şi mulţimea de oameni care vrea să scape de realităţile din ţările respective. Deci, ne facem datoria şi facem şi treaba altora, de asemenea. Noi primim refugiaţi în numele comunităţii internaţionale. Încă mai avem refugiaţi din Irak, din Libia, din Yemen şi bineînţeles, recent, în ultimii ani, 1,5 milioane de sirieni sunt pe teritoriul nostru naţional, 21% din populaţia noastră.

Cristina Cileacu: Aveţi cel mai mare oraş din corturi, Zataari.

Nasser Judeh: Zataari este a doua cea mai mare tabără de refugiaţi din lume, dar doar 8% din refugiaţii sirieni din Iordania locuiesc în tabere. Restul, mai mult de 91-92% locuiesc în oraşe şi sate, centre urbane şi aşa mai departe. Deci, nu este o chestiune de refugiaţi care se mută dinspre est înspre vest. Este o chestiune care are legătură cu modul în care ne raportăm la rădăcina problemei, ca să punem punct acestei chestiuni umanitare. Nu există soluţii umanitare pentru criza din Siria. Doar o soluţie politică va pune capăt suferinţei oamenilor. Nu vreau să intru într-o discuţie despre ce se întâmplă în Europa în aceste zile şi bineînţeles fiecare ţară are dreptul suveran de a alege ce face, dar dacă împărţim lucrurile care sunt mai puţin bune, putem împărţi şi soluţiile de rezolvare.

Cristina Cileacu: Dar de ce este acum valul de refugiaţi atât de mare, pentru că deja războiul din Siria are patru ani de când se desfăşoară.

Nasser Judeh: Este un val continuu. Această criză umanitară cred că nu are precedent în istorie. Aproape 60% din poporul sirian sunt ori refugiaţi în afara ţării, ori relocaţi pe teritoriul Siriei. Refugiaţii sunt o problemă care apare în discuţiile din Europa în aceste zile, nu doar cei din Siria, ci şi din alte zone: din Africa, din alte părţi.

Cristina Cileacu: Putem spune că războiul împotriva terorismului şi acest val de refugiaţi, coroborate, pot duce la sfârşitul războiului în Siria? Poate diplomaţia face ceva în acest stadiu?

Nasser Judeh: Da, diplomaţia trebuie să facă ceva. Politica, de asemenea. Pentru că nu există o soluţie militară pentru criza din Siria. Siria înseamnă două chestiuni. Pe de o parte un război civil care are ca rezultat moartea a peste 300.000 de oameni şi alte câteva alte sute de răniţi şi pe de altă parte, o distrugere sistematică a oraşelor şi satelor, o distrugere a culturii şi moştenirii istorice. Aceşti 4-5 ani oribili trebuie să se încheie. Iar Siria este de asemenea un teritoriu fertil pentru atragerea şi răspândirea extremismului şi terorismului. Dar pentru prima parte şi ca o continuare pentru a doua, trebuie o reîncepere a renegocierilor politice. Şi întreaga comunitate internaţională este de acord cu faptul că esenţa acestor chestiuni trebuie să plece de la acordul 1 de la Geneva, de la înţelegerea prevederilor acestui acord, când guvernul şi opoziţia vorbesc despre crearea unui guvern de tranziţie după care Siria ar putea intra într-o nouă fază unde toate componentele societăţii siriene sunt incluse.


România este un partener important pentru Iordania iar cea de-a treia vizită la București a ministrul de externe Nasser Judeh subliniază această realitate. Ministrul iordanian este de părere că întotdeauna se poate şi mai mult.

Cristina Cileacu: Iordania şi România aniversează anul acesta 50 de ani de relaţii diplomatice. Cum pot evolua aceste relaţii?

Nasser Judeh: Iordania şi România au avut mereu pe "aceeaşi agendă" când s-a discutat despre diferite chestiuni şi provocări asupra cărora am avut o viziune comună de rezolvare. Dar şi mai important, cum aţi spus, după 50 de ani de relaţii diplomatice şi câteva vizite şi bineînţeles apropierea dintre oameni, pentru că avem foarte mulţi iordanieni care au fost educaţi în România, şi mulţi români care trăiesc în Iordania, oameni de care suntem mândri. Majestatea Sa, Regele a făcut o vizită aici în 2009 şi de atunci am avut vizite la nivel de preşedinte al României, există interacţiune între miniştri guvernelor noastre, dar mai ales la nivelul oamenilor. Cred că trebuie să explorăm zone ale cooperării care să sudeze această relaţie şi să o ducă la alt nivel, cel care poate să reflecte nivelul fantastic al relaţiilor politice. Există potenţial pentru cooperarea între noi în domeniul medical, cel al comerţului, al energiei regenerabile, şi alte zone, dar cel mai mult la nivelul relaţiilor dintre oamenii de afaceri din ambele ţări. Şi lucrăm la instaurarea unei comisii de lucru comune unde să putem lucra la toate acestea. Dar, cel mai important, cred că viziunea noastră comună în faţa provocărilor globale cărora trebuie să le facem faţă şi apropierea dintre oameni, ne va permite să îmbunătăţim aceste relaţii.