Sari la conținut

INTERVIU. Psiholog american: Religia refugiaților trebuie luată în calcul când se găsește o soluție politică pentru exod

Alina Matiș, Digi24: Domnule profesor Haidt, traducerea în limba română a celei mai cunoscute cărţi ale dumneavoastră va apărea în curând. Titlul ei este „Mintea moralistă. De ce ne dezbină politica şi religia?”. Să începem cu această întrebare: de ce sunt oamenii dezbinaţi de politică şi religie?

Jonathan Haidt: Pentru că suntem fiinţe umane care au evoluat şi au devenit creaturi tribale. Este incredibil că noi, acum, trăim în aceste societăţi uriaşe, care sunt destul de paşnice. E incredibil cât de puţină violenţă există, de fapt, în societăţile moderne. Dar cum luăm această mentalitate de trib cu noi! Şi suntem divizaţi de politică, religie, rasă, oricare ar fi liniile de clivaj.

Alina Matiș: Există studii care arată că influenţa religiei asupra mediului politic a crescut considerabil în ultimii zece ani. De ce credeţi că s-a întâmplat acest lucru?

Jonathan Haidt: În Statele Unite, religia a căpătat o influenţă foarte, foarte mare în anii 1980 şi 1990, pentru că Ronald Reagan şi Partidul Republican din America au făcut, întâmplător, acest lucru. Cred că, acum, religia devine mai puţin influentă în America. Nu ştiu care este situaţia în România, dar, din câte aud, în Polonia, societatea este din ce în ce mai dezbinată, iar catolicismul are un rol aici.

Alina Matiș: Spuneţi, în cartea dumneavoastră, că atentatele din 11 septembrie 2001 au amintit lumii că ar exista o legătură între terorism şi islam. În acelaşi timp, mai spuneţi că religia nu pare a fi cauza atentatelor teroriste sinucigaşe. Explicaţi-ne la ce v-aţi referit.

Jonathan Haidt: O parte din cultura conflictului din America îi conţine pe cei care spun că religia e nocivă versus cei care spun că religia e bună. Astfel, mulţi oameni cărora nu le place religia consideră că islamul şi oamenii religioşi sunt violenţi. Datele despre atacurile sinucigaşe cu bombă arată că nu credinţa în Dumnezeu şi nu faptul în sine de a fi credincios îi fac pe oameni să se sinucidă, ci sentimentul că alte ţări vin şi-ţi ocupă ţara-mamă. Asta îi determină pe oameni să se arunce în aer. E mai degrabă un fenomen naţionalist, şi nu unul religios.

Alina Matiș: Să trecem la criza refugiaţilor din Europa şi din Orientul Mijlociu. Aici, în Europa, vedem garduri, summituri după summituri la Bruxelles, graniţe închise şi migranţi blocaţi în diverse tabere. Foarte interesant, vedem şi lideri naţionali care spun, unii mai deschis decât alţii, că o parte din problemă e că aceşti oameni sunt musulmani. Luând în calcul cercetările dumneavoastră, cum interpretaţi această situaţie?

Jonathan Haidt: Este un subiect foarte dificil. E dificil pentru că, de regulă, nu putem vorbi sincer despre el în majoritatea societăţilor occidentale. Dacă spui ceva pe un ton critic despre refugiaţi, pari rasist sau islamofob. Datele care există până acum cu privire la Europa sugerează că nu vor fi asimilaţi. Cercetările pe tema capitalului social arată că diversitatea etnică îi face pe toţi să aibă mai puţină încredere unii în alţii. Aşadar, deşi empatizez cu aceşti refugiaţi şi cred că trebuie ajutaţi, cred că aducerea unei diversităţi foarte mari, mai ales a unei diversităţi religioase, va face ca aceste ţări să fie mult mai greu de guvernat. Sincer să fiu, sunt foarte pesimist cu privire la viitorul Europei, din această cauză. Nu ştiu ce va face Europa.

Alina Matiș: După cum scrieţi în carte şi după cum şi noi am arătat în repetate rânduri aici, în emisiune, Statele Unite au devenit atât de polarizate, încât, uneori, abia mai pot funcţiona. Are şi religia un rol în această dezbinare?

Jonathan Haidt: Viziunea mea, pe care am şi explicat-o în carte, este că evoluăm pentru a deveni religioşi. Nu mă refer la marile religii şi marile divinităţi. Mă refer la micile lucruri tribale. Aşa au funcţionat oamenii până au avut oraşe mari. Nu aveam zei mari, ci zei mici şi dansam în cerc, în jurul obiectelor sfinte. Aceasta este religia naturală, pe care o vedem din plin în acest moment. Stânga are o religie a anti-rasismului, dreapta are o religie construită în jurul pieţei libere. Alţii au religia lui Iisus Hristos. Dar avem multe grupuri cvasi-religioase. Când mintea ta e orientată religios, nu poţi ajunge la un compromis, nu poţi asculta de raţiune, eşti sigur că ai dreptate şi că cealaltă tabără se înşală.