Sari la conținut

Kurzii şi-au votat independenţa. Tensiunea creşte în Irak şi Turcia

Preşedintele Kurdistanului irakian, Masoud Barzani, a anunţat că populaţia din regiune a votat, în cea mai mare parte, pentru independenţă, în referendumul organizat luni, relatează Reuters, preluat de News.ro.

Într-un discurs televizat, preşedintele Masoud Barzani a spus că votul pentru “da” a câştigat şi a cerut Guvernului central irakian să se implice într-un “dialog serios”, în loc să ameninţe Guvernul regional kurd cu sancţiuni.

Anterior, Executivul de la Bagdad a respins posibilitatea negocierilor privind independenţa kurdă, iar Turcia a ameninţat cu impunerea unei blocade.

“Este posibil să întâmpinăm dificultăţi, dar le vom depăşi”, a insistat Barzani, cerând puterilor lumii să “respecte dorinţa milioanelor de oameni” care au votat în referenedum.

Postul kurd de televiziune Rudaw TV a anunţat că până la 90% dintre alegători au votat “da”. Rezultatele finale sunt aşteptate în cursul zilei de miercuri.

La doar câteva ore după începerea referendumului, luni, Parlamentul irakian de la Bagdad - în prezenţa deputaţilor arabi şi în absenţa colegilor lor kurzi -, a adoptat o rezoluţie ”care cere comandantului suprem al armatei (premierul Haider al-Abadi) să desfăşoare forţele în toate zonele” disputate de Bagdad şi regiunea Kurdistan.

Aceste regiuni sunt bogata regiune petrolieră Kirkuk şi sectoare din Ninive, Diyala şi Saladin. Cea mai mare parte a lor a fost cucerită de către peshmerga - combatanţi kurzi - în 2014, în contextul unui haos care a domnit în ţară după ofensiva jihadiştilor din gruparea Statul Islamic.

”Dacă există înfruntări în aceste zone, sarcina forţelor federale va fi să aplice legea”, a precizat un purtător de cuvânt al biroului premierului irakian pentru AFP.

Din punct de vedere constituţional, Guvernul este obligat să se conformeze acestui vot al deputaţilor, însă această desfăşurare nu a fost constată pe teren.

În opinia Bagdadului, Ankarei, Damascului sau Teheranului, riscul este clar. Referendumul poate fi o pată de ulei, iar harta regiunii, trasată după Primul Război Mondial, pe ruinele Imperiului Otoman, riscă să fie retrasată. Kurzii nu au acceptat vreodată această hartă, rezultată în urma Tratatului de la Lausanne din 1923. Statul lor a fost împărţit atunci în patru.

La New York, secretarul general al ONU Antonio Guterres s-a declarat din nou ”îngrijorat” de riscul destabilizării şi a îndemnat la ”dialog şi compromis”.