Sari la conținut

Lungul drum al refugiaţilor prin Europa

2500 de imigranţi au ajuns sâmbătă în portul grecesc Pireu, aduşi cu feribotul din taberele supraaglomerate din insula Lesbos. Oamenii povestesc despre condiţiile grele şi mai ales despre brutalitatea forţelor de ordine.

„Am fost trataţi foarte rău, poliţiştii loveau oamenii, ţipau la ei şi îi împuşcau. Dar în sfârşit suntem aici”.

„În fiecare zi stăteam la coadă de la 3 dimineaţa la 8 seara. Nu am nimic. Poliţia ne lovea, poliţia bătea oamenii”.

Din Grecia, imigranţii îşi continuă drumul către Macedonia. Punctul de referinţă este tabăra construită în oraşul de frontieră Gevgelija. Recordul înregistrat săptămâna trecută a fost de 5.000 de sosiri într-o singură zi. În tabără, imigranţii sunt înregistraţi şi primesc documente prin care le este permis să tranziteze teritoriul ţării în decurs de 72 de ore. De asemenea, li se acordă îngrijire medicală şi au un loc unde se pot odihni ca să-şi continue drumul. Din gara din Gevgelija pleacă zilnic trenuri care duc refugiaţii până la graniţa cu Serbia.

Înainte de a ajunge în Ungaria, refugiaţii sunt verificaţi şi înregistraţi de autorităţile sârbe, în tabăra din orăşelul Preşevo, la graniţa cu Macedonia. Acolo, oamenii primesc mâncare, apă şi îngrijiri medicale. Este drept, trebuie să se aştepte la cozi imense pentru a fi luaţi în evidenţă, după care sunt îmbarcaţi în trenuri şi autocare şi trimişi spre Ungaria.

„Dacă în Ungaria nu o să am un autobuz sau un tren, o să merg pe jos până în Germania”.