Sari la conținut

NATO ar putea accelera instalarea scutului antirachetă pe fondul tensiunilor din Europa de Est, dar nu ca o ameninţare la adresa Rusiei

Alianţa Nord-Atlantică ar putea grăbi instalarea scutului antirachetă în Europa pe fondul tensiunilor provocate de Rusia, a declarat vineri secretarul american al Apărării, Chuck Hagel, citat de National Journal. El a precizat totuşi că, pentru moment, amplasarea elementelor antibalistice se desfăşoară conform programului stabilit.

Întrebat dacă instalarea unor elemente antibalistice în Polonia ar putea fi accelerată, ca semnal adresat Rusiei, Hagel a răspuns: „Vom opera modificări unde va fi necesar. În mod evident, elementele antirachetă sunt pentru ameninţări reale. Nu sunt doar la nivel teoretic.” Dar interceptoarele antibalistice „nu reprezintă ameninţări la adresa Rusiei”, a reiterat Chuck Hagel.

Declaraţia sa vine la doar două zile după ce Vladimir Putin a acuzat încă o dată că scutul este o ameninţare directă la adresa Rusiei. În sesiunea periodică de răspunsuri la întrebările poporului, preşedintele rus a declarat că nu mai înţelege raţiunea de a fi a NATO după încheierea războiului rece, precizând că nu îi este frică de alianţa militară. „În privinţa negocierilor privind scutul antirachetă... Aceste sisteme americane nu sunt defensive, ci fac parte din potenţialul ofensiv care este aşezat la periferia Europei. Ni s-a spus că nu este împotriva noastră. Din punctul de vedere al experţilor, toată lumea înţelege că atunci când desfăşori astfel de sisteme în apropierea frontierei noastre, ele pot intercepta poziţiile rachetelor noastre strategice de la sol”, a spus Vladimir Putin.

Specialiştii spun însă că cei 48 de interceptori româneşti şi polonezi nu ar face faţă unei ofensive a Rusiei, care are suficiente capabilităţi de lovire de tip rachetă continentală. Într-o intervenţie făcută la sfârşitul anului trecut la Digi24, diplomatul Bogdan Aurescu arăta că „Federaţia Rusă are foarte multe capabilităţi de lovire de tip rachetă continentală, iar dacă 24 de interceptori amplasaţi în România şi alţi 24 din Polonia vor fi operaţionali în 2015, respectiv 2018, cu greu vor putea ei să contracareze capacitatea aceasta de descurajare strategică a Federaţiei Ruse.

Deci un raport între numărul de interceptori şi posibilităţile de lovire, doamne fereşte, ale Federaţiei Ruse, este golit de orice fel de conţinut şi substanţă. Rachetele intercontinentale ruseşti sunt foarte performante, au şi contramăsuri care pot să devieze destul de uşor o rachetă interceptoare. Deci interceptorii sunt adaptaţi pentru ameninţări serioase care pot proveni din zona Orientului Mijlociu, dar nu au în vedere Federaţia Rusă”, spunea diplomatul român.

Scutul urmează să protejeze teritoriile Poloniei, României şi ale celorlalţi parteneri NATO. El ar trebui să fie funcţional anul viitor la Deveselu şi în Polonia până în 2018. Luna trecută, un raport oficial transmis de la Washington exprima îngrijorări cu privire la respectarea termenelor: estimările Pentagonului privind programul amplasării sunt „optimiste” şi vor exista întârzieri în livrarea unor componente şi capabilităţi, se arăta în document.

Ella Moroiu