Sari la conținut

NATO anunță că va recurge la tactici de război cibernetic

Statele membre NATO au dat miercuri undă verde recurgerii la tactici de război cibernetic în operaţiuni ale Alianţei Nord-Atlantice, o nouă etapă în vederea consolidării „disuasiunii” în faţa Rusiei, relatează AFP, citată de News.ro.

German And Polish Presidents Inspect NATO Multinational Corps Northeast

Foto: Guliver/GettyImages

Cei 29 de miniştri ai Apărării din Alianţă au dat de asemenea undă verde unei reforme profunde a „structurii de comandament” a blocului militar occidental, readucând la viaţă un centru care supervizează Atlanticul de Nord ca în timpul Războiului Rece.

Ei vor, de asemenea, să înfiinţeze un comandament „din spate” care urmează să ridice numeroase obstacole logistice ce fac, în prezent, imposibilă deplasarea rapidă a trupelor în Europa.

După anexarea Crimeei şi ofensiva rebelilor proruşi în estul Ucrainei, în 2014, NATO a început o reformă profundă în faţa Rusiei, pe care o consideră „mai agresivă”.

„Am văzut o Rusie (...) care a investit puternic în materie de Apărare de mulţi ani, (dotându-se) cu capacităţi moderne, forţe convenţionale şi nucleare, şi care a arătat că vrea să recurgă la forţă împotriva ţărilor vecine”, a subliniat secretarul general al NATO Jens Stoltenberg, referindu-se la Ucraina.

„NATO a ştiut să-i răspundă. Ne adaptăm constant”, a insistat el, amintind desfăşurarea batalioanelor în ţările baltice şi Polonia.

ARTICOLUL 5

NATO consideră din 2016 spaţiul cibernetic drept un „domeniu operaţional”.

Ca atare, „un atac cibernetic poate declanşa articolul 5” al Tratatului fondator al Alianţei, care prevede ca ţările membre să sară în ajutorul unui aliat în cazul unei agresiuni, a amintit Stoltenberg.

Tacticile războiului cibernetic - împotriva unor site-uri sau reţele de socializare, cu scopul interceptării conversaţiilor, opririi serverelor sau sabotării tehnologiilor folosite în luptă - au fost folosite „foarte eficient” în Irak şi Siria împotriva grupării Statul Islamic de către anumite ţări din Alianţă, a subliniat el.

Principalele puteri din NATO - Statele Unite, Regatul Unit şi Franţa - dispun de capacităţi ofensive în domeniu, însă un recent exerciţiu NATO a scos la iveală slăbiciuni grave, în contextul în care Rusia are o reputaţie a unei excelenţe în domeniu, potrivit uor diplomaţi.

„Trebuie să fim cu toţii la fel de eficienţi în domeniul cibernetic pe cât suntem la sol, pe mare, în aer”, subliniază şeful Alianţei.

Cu scopul de a-şi „consolida disuasiunea”, NATO a lansat miercuri o remaniere a structurii sale de comandament, ceea ce va pune capăt unei serii de concedieri în efectivele sale, care au scăzut de la 22.000 de oameni - pe timpul Războiului Rece - la 6.800 în prezent.

Intensa activitate a crucişătoarelor şi submarinelor ruse în Atlantic explică de ce vor Aliaţii să retrezească la viaţă un centru menit „să garanteze că aceste căi maritime între America de Nord şi Europa rămân libere şi securizate”.

Însă cei 29 de membri, supuşi unor presiunil de către preşedintele american Donald Trump să-şi sporească cheltuielile, vor tranşa chestiunile cele mai dificile - amploarea creşterii eforturilor, bugete şi locuri de implementare - abia în februarie.

PREZENŢA IRANIANĂ

NATO urmează să răspundă joi altui apel al Casei Albe, care reclamă o întărire a misiunii în Afganistan, de susţinere a „noii (sale) strategii” în această ţară.

După 16 ani de conflict şi în pofida ajutoarelor internaţionale în valoare de sute de miliarde de dolari, talibanii - care deţin controlul asupra a 40% din teritoriul afgan - îşi multiplică atacurile, inlusiv la Kabul.

„Resolute Support”, misiunea NATO de consiliere şi asistenţă a armatei afgane, care numără în prezent aproximativ 13.000 de oameni, urmează să aibă „aproximativ 16.000 anul viitor”, a precizat Stoltenberg.

Statele Unite urmează să contribuie cu 2.800 de militari suplimentari, iar Aliaţii şi partenerii lor cu 700 de militari, potrivit unor surse diplomatice.

Secretarul american al Apărării Jim Mattis se va întâlni joi după-amiaza cu aproximativ 30 de miniştri şi reprezentanţi ai ţărilor din coaliţia împotriva Statului Islamic, pentru a face bilanţul campaniei militare în Irak şi Siria.

Căderea Mosulului, în Irak, şi mai recent a oraşului Rakka, «capitala» Statului Islamic, în Siria, deschid calea unor discuţii despre ceea ce se va întâmpă „după” Statul Islamic, subliniază Mattis.

„Sunt multe aşteptări”, notează o sursă franceză, mai ales din cauza discursului ofensiv al lui Trump împotriva Iranului.

„Ne întrebăm cum se vor manifesta în mod concret în strategia militară discursurile unor oficiali americani de rang înalt cu privire la necesitatea respingerii prezenţei iraniene în regiune”, spune această sursă.

Mattis a profitat miercuri seara de un dineu cu omologii săi pentru a se consulta pe tema urgenţelor momentului în domeniul securităţii, în frunte cu Coreea de Nord.