Sari la conținut

PAȘAPORT DIPLOMATIC. Ambasadorul Iranului: „Nu veţi găsi nicăieri în învăţăturile Islamului că poţi ucide oameni nevinovaţi”

Balazs Barabas: Relaţiile dintre SUA şi Iran par să fi ajuns într-un punct de relaxare. Când a fost întrebat despre posibilitatea deschiderii unei ambasade SUA la Teheran, preşedintele Obama a spus: niciodată să nu spui niciodată, dar lucrurile trebuie să se întâmple treptat. Cum sunt în acest moment relaţiile dintre ţara dumneavoastră şi SUA?

HAMID MOAYYER: Bineînţeles, discuţiile sunt exclusiv legate de programul nostru nuclear. Relaţia dintre Iran şi America nu este încă pe agenda de lucru. Cred, de asemenea, că nicio duşmănie nu poate dura la nesfârşit. Dar trebuie făcuţi mai mulţi paşi în ceea ce priveşte normalizarea relaţiilor dintre Iran şi America. Cel mai important - şi de altfel şi primul pas - ar fi recunoaşterea de către America a guvernului nostru, pentru că au uitat să o facă după revoluţia din 1979 şi este în continuare foarte dificil pentru ei să accepte o ţară ca Iranul ca fiind independentă, în afara dominaţiei politice a ţărilor străine.

Sunt în momentul de faţă negocieri care au loc între Iran şi reprezentanţii din Franţa, Germania şi Marea Britanie, legate de programul nuclear. Aceste negocieri sunt îngreunate de faptul că reprezentanţii republicanii ai SUA au făcut presiuni pentru sancţiuni mai mari asupra Iranului. Cum pot continua aceste negocieri în aceste circumstanţe fragile?

Negocierile merg foarte bine iar în 2013 am convenit asupra unui plan de acţiune comun între Iran şi reprezentanţii 5+1. După acest acord, după cum aţi observat, am scăpat de o parte dintre sancţiuni şi de asemenea am fost la rândul nostru de acord cu o limitare a activităţilor noastre nucleare. Anul trecut, în octombrie, grupul 5+1 şi Iran au căzut de acord să ajungă la o înţelegere şi să pună punct acestor negocieri. Dar din cauza unor chestiuni tehnice, au amânat-o până în iunie anul acesta, deşi noi credem că este posibil să ajungem la un acord mai devreme, în martie aprilie.

Negocierile asupra activităţilor nucleare ale Iranului au loc de multă vreme. Care sunt argumentele pe care le mai puteţi aduce pentru a ajunge la o înţelegere. Cred că au fost mai multe variante puse în discuţii până acum. Care poate fi elementul nou în negocieri, care poate duce la un acord între ţara dvs. şi celelalte puteri?

Întotdeauna activitatea noastră a fost pacifistă, este vorba despre medicină, agricultură, electricitate. Toate acestea sunt activităţi paşnice, sunt drepturi ale tuturor naţiunilor, nu doar ale Iranului. Orice popor ar trebui să aibă acces la aceste posibilităţi şi potenţial energetic. Aceasta este o energie curată, dacă ar fi cazul să o comparăm cu petrolul, gazolina sau alt tip de energie. Iar acest proces a început înainte de revoluţie, europenii şi americanii au fost cei care au pornit proiectele centralelor noastre nucleare. Dar după revoluţie, din cauza poziţiei lor îndreptată împotriva revoluţiei noastre, au început să nu mai fie de acord cu activităţile noastre şi să ne impună sancţiuni. Avem nevoie de intenţii reale pentru a rezolva această problemă, despre care eu nu cred că este una reală, dar avem nevoie de intenţii politice reale pentru a o încheia.

Are Iranul planuri pe termen lung să construiască vreodată arme nucleare?

Deloc. Vedeţi, chiar şi ţările care au deja sute de mii de arme nulceare, nu le pot folosi. Şi atunci, la ce ar fi bune? Doar ca să-ţi ameninţi vecinii, să ameninţi lumea? Nu au altă utilitate şi în conformitate cu credinţele sale, Iranul nu a avut niciodată în doctrina sa de apărare să aibă arme nucleare şi este un ordin religios din partea liderului nostru spiritual, că este interzis de regulamentele religioase. Deci niciodată nu am avut vreo intenţie să facem bombe nucleare.

Nu demult am avut un interviu cu primul ministru israelian, Benjamin Netanyahu. El a spus că Iranul este un pericol mai mare pentru lume decât Statul Islamic din cauza unui eventual program nuclear. Care credeţi că a fost motivul acestei declaraţii, că Iranul este o ameninţare serioasă pentru umanitate?

În mod clar, cu greu poţi găsi pe cineva care ia în serios declaraţiile dlui Netanyahu. Iranul este o ţară importantă şi a avut întotdeauna un rol foarte pozitiv în regiune, a rezolvat probleme şi conflicte între vecinii săi sau ţările din regiune. Toţi sunt de acord, inclusiv adversarii Iranului rolul său pozitiv, iar Iranul este cel mai stabil şi cea mai paşnică ţară din regiune. Mai ales astăzi, când regiunea este ameninţată de acte teroriste.

Care este poziţia Iranului faţă de atacul de la Paris, în cursul căreia mai mulţi caricaturişti au fost ucişi în capitala franceză?

Am condamnat ferm acest atac şi condamnăm toate acţiunile teroriste. Noi credem că nu se pot împărţi în terorism bun şi terorism rău. Un terorist e terorist şi îl condamnăm. Condamnăm de asemenea orice umilire a credinţei musulmane sau a oricărei alte religii în lume. Noi credem că libertatea trebuie respectată dar evident, când violezi drepturile altor oameni, atunci te vei confrunta cu limitarea libertăţii. Trebuie să respectăm credinţa altora, altfel, acest lucru poate fi sursa unor conflicte între oameni, între diferite grupuri, între religii, poate duce la acte de terorism. Deci trebuie să evităm umilirea altor religii sau credinţe, trebuie să respectăm alte credinţe.

Dar care sunt indicaţiile Islamului, cum trebuie abordate aceste situaţii? Aţi spus că dumneavoastră şi ţara dumneavoastră respingeți terorismul. Dar dacă soluţia nu este de a ucide pe cei care sunt împotriva religiei dumneavoastră sau jignesc religia dumneavoastră, cum trebuie abordate aceste situaţii?

Presupun că aţi aflat că de curând liderul nostru suprem a adresat o scrisoare tinerilor din Europa şi Statele Unite să studieze islamul din sursele autentice şi să nu îi urmeze pe cei care prezintă lumii o imagine falsă a islamului. Pot găsi islamul autentic în Coran, pot căuta şi oameni religioşi şi pot să pună întrebări şi vor primi răspunsurile corecte. Deci aceasta poate fi o cale de a afla adevărul despre islam şi a respinge umilirea acestor oameni.

Care este poziţia Iranului faţă de Statul Islamic? În ce măsură este această mişcare bazată pe adevăratele reguli islamice?

Evident, aceste acţiuni sunt exclusiv teroriste, nu au nicio legătură cu un stat islamic, cu atât mai puţin cu un stat. Nu este islamic, nu fac decât să promoveze acţiuni inumane şi criminale în acele zone. Din păcate, lucrurile au ajuns aici din cauza sprijinului anterior al anumitor ţări pentru persoane teroriste din Siria, care au dus la crearea unui mare grup terorist numit Statul Islamic în Siria şi Irak. Dacă pe atunci ar fi ascultat de sfaturile Iranului şi al altor ţări cu atitudine pozitivă, n-ar fi sprijinit aceste persoane care comit acte de terorism în Siria şi ar fi lăsat lucrurile să fie rezolvate pe căi democratice în Siria, de sirieni, prin negocieri. Dar din păcate au trimis arme şi finanţări acestor oameni, şi acum ei sunt un grup mare, foarte greu de controlat. Dar credem că dacă sprijinim ţările care luptă în mod direct contra terorismului, ca Irak, Siria, Liban, dacă sprijinim aceste guverne, în mod sigur vom rezolva repede această problemă şi vom elimina aceşti terorişti din regiune.

ISIS susţine că face o revoluţie islamică, care duce cu gândul la revoluţia islamică din Iran, în 1979. Ce este o revoluţie islamică sau să spunem, o reală revoluţie islamică?

Noi credem că o revoluţie islamică reală este cea din Iran, petrecută în 1979. Pe 11 februarie vom aniversa 36 de ani de la această revoluţie, în toată lumea, inclusiv în România. O revoluţie islamică reală va urma indicaţiile şi învăţăturile Islamului. Nu veţi găsi nicăieri în învăţăturile Islamului că poţi ucide oameni nevinovaţi, că ai voie să decapitezi oameni, mai ales oameni nevinovaţi şi că poţi vinde femeile şi fetele în pieţe în numele Islamului. Deci, cum poţi construi o societate islamică cu acţiuni care toate sunt în contradicţie cu indicaţiile Islamului? Este o falsă propagandă, iar oamenii trebuie să fie înţelepţi, să fie prudenţi în abordarea acestor chestiuni. În mod special aş vrea să atrag atenţia tinerilor, care sunt foarte sensibili, prin vârsta lor. Trebuie să fie foarte prudenţi, să nu se lase înşelaţi de această falsă propagandă, să nu se alăture acestor grupuri din toată lumea. Din păcate cam 5.000 de europeni s-au alăturat acestui grup bolnav, lucru care ne-a surprins puternic, cum se pot alătura unor asemenea grupuri teroriste, criminale.

Iranul este foarte slăbit de sancţiunile economice, la fel şi Rusia. Există o cooperare în a face mai suportabilă sau chiar a lupta împotriva efectelor sancţiunilor, între cele două ţări?

Iran şi Rusia au relaţii de mult timp. Nu de curând, ci de secole ne bucurăm de o arie vastă de cooperare, mai ales pe plan economic. Vom continua aceste relaţii. Rusia se află sub sancţiuni doar de câteva luni, Iranul de 36 de ani din partea SUA şi de câţiva ani din partea UE, avem mare experienţă pe acest plan. Avem schimburi de experienţă şi vom încuraja activităţile economice comune. Vom continua cooperarea economică, nu are legătură cu sancţiunile, dacă sunt sau nu, am avut această cooperare în trecut şi o vom avea în viitor.

Aţi venit în România relativ recent. Care sunt planurile dumneavoastră de a promova relaţiile economice şi politice în perioada misiunii dumneavoastră aici?

În urma alegerilor prezidenţiale din Iran de acum 2 ani avem un nou preşedinte, dl. Hasan Rouhani, am constatat că există o turnură în Iran în privinţa politicii externe şi interne. Ca urmare a acestor schimbări, am avut delegaţii la nivel înalt mai ales din ţări europene. Între România şi Iran există relaţii istorice şi din câte ştiu, în trecut am avut relaţii economice foarte bune şi extinse. Oamenii de afaceri iranieni cunosc România destul de bine, produsele româneşti dar din cauza sancţiunilor acestea s-au întrerupt de câţiva ani. Acum avem nevoie de mai multe acţiuni din partea dumneavoastră şi gesturi mai mari din partea României pentru a intra pe piaţa iraniană şi sper că nu va fi prea târziu pentru a-şi asigura un loc în Iran. Se pare că alţi membri ai UE sunt mai activi pe planul acesta.