Sari la conținut

PAȘAPORT DIPLOMATIC. Ambasadorul palestinian: Lansarea rachetelor din Gaza reprezintă strigătul omului care este înjunghiat

Domnule ambasador, operațiunea militară Protective Edge a fost lansată de autoritățile israeliene ca răspuns la lansarea de rachete din Fâșia Gaza de către gruparea Hamas asupra unor orașe din Israel. Ce urmărește să obțină mișcarea Hamas prin lansarea de rachete, care se derulează, deja, de ani de zile?

În primul rând această operațiune israeliană nu este deloc răspuns la „rachetele” Hamasului. Pentru că cel care a început ofensiva a fost Israelul și aceasta a fost după dispariția celor trei coloniști în Hebron. Și atunci imediat Israelul a acuzat Hamas fără să aibă absolut nici-o dovadă și a început bombardarea Gazei. Dispariția celor trei coloniști a fost unul dintre motivele pentru care Netanyahu se pregătea pentru a lansa un atac asupra poporului palestinian și asupra conducerii palestiniene, ca să justifice retragerea din procesul de pace și de la soluția celor două state. După nouă luni de negocieri palestiniano-israeliene, secretarul de Stat american a anunțat sfârșitul lor din cauza poziției israeliene. Israelul a început să planifice ceva alternativ în schimbul soluției celor două state. Netanyahu, în mod clar, în negocierile politice n-au oferit nicio soluție la problemele principale care sunt abordate în conflict.

Dar indiferent de capacitatea de distrugere a acestor rachete, ele sunt, totuși, lansate. Secretarul general al ONU a cerut Hamas să oprească lansarea acestor rachete. Deci revin cu întrebarea: ce urmărește Hamas, din moment ce, oricum, nu poate provoca distrugeri masive cu aceste rachete și, în plus, oferă Israelului motiv pentru a lansa operațiuni militare în Fâșia Gaza.

Lansarea acestor rachete reprezintă strigătul omului care este înjunghiat. Israelul prin ocuparea teritoriilor palestiniene, prin embargoul continuu de 7 ani de zile, impus asupra Gazei. De aceea acesta este strigătul palestinianului care este jerfit pe altarul națiunilor unite și pe altarul drepturilor internaționale. Și aici vreau să dau un exemplu în ceea privește această chestiune, tânărul palestinian care a fost răpit în Ierusalim și a fost ars de viu...Pentru că familia lui, un văr de-al lui, numai pentru faptul că a protestat împotriva acestei chestiuni, cu toate că este cetățean american a fost arestat și torturat întrun mod oribil și întrun mod inimaginabil. Israelul nu vrea ca noi să țipăm atunci când suntem înjunghiați sau omorâți.

Totuși, aceste rachete sunt lansate numai din Fâșia Gaza, niciodată din Cisiordania. Dacă ar fi să acceptăm ideea că ele sunt un strigăt de ajutor, de disperare al poporului palestinian, ar trebui să fie lansate și din Cisiordania. Nu credeți există o contradicție între aceste două aspecte?

Fâșia Gaza nu este ocupată în totalitate. Ocupația nu este prezentă în fiecare casă, pe capul fiecărei familii. Fâșia Gaza este înconjurată din exterior și atunci există această posibilitate de a fabrica aceste rachete. În Cisiordania, metoda de a striga este prin proteste și pietre.

Israelul, dar și Statele Unite și alte țări consideră Hamas ca o organizație teroristă. Credeți că este utilă, benefică pentru autoritățile palestiniene instalarea unui guvern de unitate, cu participarea Fatah și Hamas?

Cu siguranță această, reconciliere reprezintă un interes național palestinian, lăsând la o parte poziția Statelor Unite, acordul sau dezacordul lor, asupra reconcilierii, însă Hamas este o parte din poporul palestinian. Netanyahu când era constrâns ca să negocieze cu președintele Abu Mazen (Mahmud Abbas), spunea că Abu Mazen nu reprezintă tot poporul palestitian, ci există alții care reprezintă poporul palestinian. Reconcilierea este pentru unificarea formei de reprezentare palestiniană.Și să se spună că palestinienii au un singur reprezentant, care este președintele Abbas și acest lucru fiind acceptat de mișcarea Hamas într-un mod clar și evident. Unitatea națională sau guvernul național a fost acceptat de către toate țările inclusiv Statele Unite și s-au arătat pregătite să interacționeze cu el. Noi nu considerăm că Hamas este o mișcare teroristă, pentru că Hamas n-a comis deloc vreo operațiune în afara palestinei. Este dreptul oricărui popor ocupat să se opună ocupației cu toate mijloacele existente cum prevede legislația internațională și tratatele Națiunilor Unite. De aceea spunem că unitatea națională nu este doar în interesul palestinienilor, ci este în interesul păcii, în interesul israelienilor și în interesul liniștii în zonă, pentru a găsi o soluție pentru acest conflict prelungit.

Într-un comunicat dat publicității recent de către ambasada Israelului, se specifică faptul că Hamas este o organizație teroristă și este plasată pe aceeși platformă ideologică pe care se situează Statul Islamic în Irak și Levant. Care este poziția dumneavoastră în legătură cu această idee?

Această comparație nu este exactă, pentru că mișcarea Hamas este o mișcare națională palestiniană iar ceea ce propune nu este înființarea unui stat islamic sau a unui califat islamic, ci propune eliberarea teritoriilor palestiniene și înființarea statului palestinian independent pe pământul palestinian.Astfel nu există deloc o legătură între cele două mișcări, ba dimpotrivă, sunt două mișcări contradictorii. Iar toți reprezentanți Fraților Musulmani din zona arabă au afirmat că sunt împotriva declarării califatului și a tot ce face SIIL (Statul Islamic în Irak și Levant) în Irak și în Siria. Ba, dimpotrivă, în Siria este o luptă între islamiști și SIIL, pentru că SIIL este o organizație extremistă și comite fapte care nu sunt acceptate nici de Islam nici de societatea arabă. Există multe analize că ar fi o fabricație a unor servicii secrete internaționale, ce are ca scop împărțirea zonei arabe și distrugerea resurselor din zona arabă. Hamas în ultimii 7 ani efectua arestări și uneori se lupta împotriva tuturor extremiștilor islamici a căror ideologie ar fi putut să se apropie de Al-Qaida sau SIIL.

Însă Netanyahu și israelienii mereu caută câte un dușman și încearcă să exagereze în privința lui ca să lase lumii impresia că ei sunt mereu sub amenințare iar ceilalți sunt cei care îi agresează. Exact cum este subiectul nuclear în Iran, toată lumea se îndreaptă către găsirea unei soluții politice pentru această chestiune,și există un acord între Iran și cele 6 state. Israelul este singurul împotriva lumii care refuză acest lucru, și consideră că Iranul trebuie să fie atacat. Și tot așa cu Hamas, pentru că s-a apropiat de propunerea politică a OEP (Organizația pentru Eliberarea Palestinei) și a președintelui Abu Mazen, Israelul vrea să îndepărteze Hamas de acest lucru, pentru că apropiindu-se, au început să existe contacte americane și europene cu Hamas ca să facă parte din organizația politică palestiniană acceptând deciziile OEP-ului.

Autoritățile israeliene afirmă că Hamas își procură rachetele din Iran. Puteți confirma acest lucru?

Nu pot să neg sau să confirm, dar ultimul vapor care se îndrepta dinspre Iran către Marea Roșie, care a fost deturnat de către Israel, s-a confirmat prin analiza internațională și supravegherea internațională a Națiunilor Unite că nu naviga spre Palestina și atunci nu există practic o dovadă că există rachete care vin din Iran spre Palestina. Cel puțin de 3 ani până acum, relațiile între Hamas și Iran sunt tensionate, din cauza poziției Hamas-ului față de ce s-a întâmplat sau se întâmplă în Siria. Și ca urmare nu cred că există, în această perioadă, relații de aprovizionare cu arme. În al treilea rând, Iranul se îndreaptă către discuții politice și este deja implicat în discuții politice cu Statele Unite și lumea occidentală, astfel se îndreaptă către o rezolvare politică a lucrurilor. Și cred că a încetat să sprijine militar organizațiile islamiste.

Una din revendicările principale ale Israelului este ca palestinienii să recunoască statul israelian. Sunt palestinienii pregătiți pentru acest lucru? 

Palestinienii au recunoscut statul israelian și recunosc statul israelian din anul 1992. Și ca urmare nu există nicio problemă în recunoașterea statului israelian. Problema evocată de Netanyahu și pe care o ridică pentru a bloca drumul păcii și negocierilor pașnice, este recunoașterea statului israelian ca un stat iudeu.Și cu siguranță această recunoaștere reprezintă o problemă din multe motive. Ați vrea să enumerăm aceste motive care ne previn de la recunoașterea statului israelian ca un stat iudeu?

Primul ar fi că 30% dintre cetățenii israelieni care au cetățenie israeliană nu sunt iudei. Dacă recunoaștem că acest stat este exclusiv pentru iudei atunci ce se va întâmpla cu aceștia? În secolul al XXI-lea oare există un stat care poate să se declare stat creștin, stat islamic sau stat ortodox și așa mai departe? Imaginați-vă că România ar fi cerut de la vecinii săi sau de la lume să o recunoască ca un stat ortodox! Atunci care va fi reacția lumii? Ca urmare, noi credem că această propunere pe care a înaintat-o Netanyahu recent, este doar pentru a bloca calea către pace și rezolvare.

Nu aveți încredere că, în cazul recunoașterii statului Israel ca stat evreu, statul Israel va respecta drepturile minoritare ale palestinienilor?

Cu siguranță nu avem încredere...Sau ce înseamnă să recunoaștem acel stat? Ceea ce vrea Netanyahu nu este doar recunoașterea ca stat evreiesc, el poate să se ducă și să stabilească prin legea israeliană că este un stat evreiesc, și să-l recunoască toată lumea cu toate introducerile legislative. Dar Netanyahu dorește recunoașterea Israelului ca patria națională pentru iudei. Iar aceasta înseamnă că teritoriile palestiniene pe care s-a înființat statul israelian, sunt din punct de vedere istoric ale evreilor. Adică va fi în susținerea variantei israeliene despre conflictul asupra teritoriilor palestiniene. Iar aceasta înseamnă că fiecare iudeu din lume, indiferent de cetățenia lui, patria lui va fi Israel și nu locul unde a trăit, trăiește acum și unde au trăit strămoșii lui. Iar Israelul va cere lumii să fie trimiși acești oameni în Israel.

Pe lângă asta, vor fi patrii care se vor clădi pe baza religioasă. Și acest lucru nu este corect, pentru că există diferență între Iudaismul ca religie, Islamul ca religie sau Creștinismul ca religie și între patrii, cum este România, Palestina sau Bulgaria. Patriile nu se clădesc pe bază religioasă ci pe bază geografică și pe baza conviețuirii unui grup de oameni pe o perioadă istorică de timp împreună, încât să formeze o patrie lăsând la o parte apartenența lor religioasă. Și aceasta ne duce înapoi la chestiunea istorică, că israelienii consideră faptul că profetul Moise a venit din Egipt în Palestina și a înființat un stat în Palestina pe o perioadă de 70 de ani acum 3000 de ani, le va da dreptul acumsă înființeze un stat religios pe teritoriile palestiniene. Dacă acesta este standardul religios pentru a clădi statul, atunci mai îndreptățiți să-și înființeze un stat în Palestina ar fi creștinii luând în considerare că Mesia este palestinian, s-a născut în Palestina, a crescut în Palestina și și-a încheiat viața pe pământ tot în Palestina.

Pe când Iudaismul și Islamul au apărut în afara Palestinei și au ajuns în Palestina, fiind pământ sfânt. Nu există patrii care se clădesc pe principiu religios.

S-a discutat și despre posibilitatea unei soluții a două state, israelian și palestinian. Ce șanse vedeți, pe termen lung, pentru realizarea acestei soluții?

Noi vedem pe zi ce trece că ne pierdem posibilitatea de a implementa această soluție pe pământul palestinian, pentru că Netanyahu și de dreapta din Israel sunt împotriva înființării unui stat palestinian și unul israelian unul lângă celălalt. Președintele Knesset-ului israelian, care a fost ales în urmă cu câteva zile, a declarat că trebuie găsit un singur stat care se întinde de la râu (Iordan) până la mare (Marea Mediterană). Noi nu avem nicio problemă să existe un singur stat, însă în acest stat să aibă toți drepturi egale. Iar dacă privim, cu toate că aceasta nu este poziția noastră politică acum, luând în considerare viziunea strategică, s-ar putea să fie cea mai bună dintre soluții, însă nu bazându-ne pe ceea ce vrea Israelul. Pentru că ceea ce dorește Israelul este un guvern precum fostul guvern sud-african, unde palestinienii sunt oameni care nu au aceleași drepturi de care beneficiază israelienii. Poziția noastră politică pe care o abordăm acum, este înființarea a două state, un stat israelian și unul palestinian care coabitează împreună în pace, siguranță și liniște.

 Ați menționat, de mai multe ori, numele premierului Netanyahu. În ce măsură considerați ca responsabilitatea sa actuala poziție și actuala politică a Israelului față de palestinieni? 

 Ne rugăm la Dumnezeu să trimită Israelului un prim-ministru cum a fost premierul Yitzhak Rabin, pentru că a fost singurul om care a înțeles sensul păcii, care, apropos, a fost ministrul Apărării pentru o lungă perioadă de timp și a luptat pentru înființarea statului Israel, dar a înțeles în sfârșit ce înseamnă să ajungi la pace cu partea cealaltă. Netanyahu este printre cei mai înverșunați oameni care au fost împotriva lui Rabin, și au incitat împotriva lui Rabin pentru că a semnat un tratat de pace cu palestinienii. De aceea, soția lui Rabin consideră că Netanyahu a fost cel care l-a ucis pe Rabin pentru că el a fost principalul instigator direct împotriva lui Rabin. Din păcate societatea israeliană merge către dreapta și un extremism mai mare decât ce a fost în perioada când era Rabin prim-ministru. Acum Netanyahu cu maximul lui de dreapta este considerat un fel de porumbel al păcii în comparație cu ceilalți miniștri și celelalte partide din guvernul și coaliția lui. De aceea, vocile de pace lansate de către președintele Shimon Peres nu sunt auzite de nimeni în mod efectiv.

Digi24 a prezentat, săptămâna trecută, și poziția Israelului în legătură cu conflictul din Fâșia Gaza.