Sari la conținut

Povestea unui refugiat: Ibrahim, un inginer fugit din Siria din cauza războiului

Ibrahim este inginer şi a fugit din Siria din cauza războiului civil din ţara sa, care durează de peste patru ani şi jumătate. La fel ca mulţi alţi sirieni cu educaţie superioară, şi-a părăsit ţara în momentul în care i s-a părut că viaţa devenise insuportabilă: fără servicii medicale, fără alimente şi deseori fără curent electric.

Am cheltuit aproape 4.000 de dolari. Mi-am vândut casa. Mi-am vândut casa ca să vin aici, să merg în Germania, să ajung în orice ţară europeană”, spune Ibrahim.

Habar n-avea însă cât de dificilă va fi călătoria şi de câte ori îi va fi pusă viaţa în pericol, tocmai de către oamenii plătiţi să i-o salveze.

Călătoria mea a început în urmă cu aproximativ două luni. Am trecut din Siria în Turcia, apoi pe mare în Grecia, de aici în Macedonia, Serbia şi aici, în Ungaria. A fost cea mai periculoasă (n.red - călătorie) pentru că am rămas aproape 12 ore pe mare, barca a rămas fără combustibil şi motorul s-a oprit în mijlocul mării”, povesteşte refugiatul sirian.

Din fericire, Ibrahim şi ceilalţi refugiaţi au reuşit să contacteze paza de coastă din Grecia, care i-a salvat de pe mare după alte şase ore.

În Grecia am stat două zile, nu mai mult, a fost uşor să traversăm ţara spre Macedonia. Din Macedonia am luat un tren spre Serbia, călătoria a durat cam şase ore, iar în tren erau foarte mulţi oameni”, mai spune el.

Ibrahim susţine că în Serbia a fost simplu, autorităţile i-au înregistrat şi le-au dat acte, după care i-au urcat în autobuze sau chiar taxiuri spre punctul de frontieră de la Roszke, spre Ungaria.

Când am ajuns aici, în Budapesta, am găsit pe cineva care să ne ducă în Germania, pe bani. Aproximativ 500 de dolari de persoană. Am căzut de acord, apoi am urcat într-o dubă în care am încăput cam 60 de oameni, a fost dificil. Apoi am plecat din Budapesta spre un alt oraş aproape de frontiera cu Austria. La un moment dat, şoferul a deschis uşa şi ne-a spus să ne pregătim pentru că este un control al poliţiei, şi ne-a spus să aşteptăm până trece controlul şi că el se va întoarce. Şi a plecat. Am stat şase ore în noapte. Dimineaţa, am continuat să mergem până ne-a prins poliţia şi ne-a dus în tabăra de refugiaţi”, mai spune Ibrahim.

Dar călătoria refugiaţilor era departe de a se fi terminat. Când a intrat în Ungaria, Ibrahim a primit o hârtie cu instrucţiuni.

În tabără ne-au dat documente. Am stat cam 10 ore în tabără. Ne-au spus că putem pleca oriunde, că putem lua trenul spre Budapesta. Dacă vreţi să mergeţi în tabără - puteţi, dacă vreţi să mergeţi la hotel... Sunteţi liberi, cu acest document. Dar nu este adevărat”, spune el.

Tot ceea ce este scris pe hârtia cu instrucţiuni este însă în limba maghiară, o limbă pe care Ibrahim nu o înţelege. Însă în interior există o frază în care se spune că tot conţinutul acestor hârtii i-a fost explicat într-o limbă pe care o vorbeşte. A şi semnat pentru acest lucru, însă el susţine că nimeni nu i-a explicat ce conţin hârtiile.

Aşa se face că, odată ajuns la Budapesta, a fost trimis înapoi în tabăra de refugiaţi din Bicske. După aceste aventuri şi bani cheltuiţi, Ibrahim mai are o dorinţă. „Sper să mă întorc în Siria. Mai bine mor acolo, decât aici”, mărturiseşte el.