Sari la conținut

PREMIILE NOBEL. Chimia are trei câștigători

FOTO: Twitter

Tomas Lindahl lucrează acum în Marea Britanie, iar ceilalți doi în Statele Unite. 

Tomas Lindahl are 77 de ani și este cetățean suedez. Paul Modrich, cetățean american, s-a născut în 1946 și este investigator la Howard Hughes Medical Institute. Aziz Sancar are dublă cetățenie, americană și turcă. S-a născut în 1946, în Turcia, dar și-a luat doctoratul la Dallas. În prezent este profesor la Medicină, în Carolina de Nord.

Cei trei au reușit să descifreze cum reușesc celulele, la nivel molecular, să repare ADN-ul viciat și să salveze astfel informațiile genetice. Altfel spus, au descoperit „cutia cu scule” a celulelor pentru repararea ADN-ului.

Cercetările lor au furnizat informații fundamentale pentru a ne da seama cum funcționează celule, iar descoperirile celor trei chimiști pot fi folosite pentru dezvoltarea de noi tratamente pentru cancer, arată Comitetul Nobel în comunicatul în care își motivează alegerea făcută.

În fiecare zi, ADN-ul nostru este afectat de radiațiile ultraviolete, de radicalii liberi și de alte substanțe carcinogenice, însă chiar și în lipsa acestor atacuri externe, molecula de ADN este intrinsec instabilă. Genomul celulei suferă zilnic mii de modificări spontane. Defectele pot apărea și când ADN-ul este copiat în momentul diviziunii celulare, un proces care are loc de câteva milioane de ori pe zi în corpul uman. Motivul pentru ca materialul nostru genetic nu se dezintegrează în acest haos chimic este că un grup de sisteme moleculare monitorizează și repară permanent ADN-ul.

La începutul anilor 70, oamenii de știință credeau că ADN-ul este o moleculă extrem de stabilă, dar Tomas Lindahl a demonstrat că ADN-ul se deteriorează într-un ritm care ar fi trebuit să facă imposibilă dezvoltarea vieții pe Pământ. Pornind de la această premisă, el a descoperit o adevărată „mașinărie moleculară” care contracarează distrugerea ADN-ului.

Aziz Sancar a găsit mecanismul pe care îl folosesc celulele pentru a repara daunele pe care îl produc razele ultraviolete asupra ADN-ului. Este vorba de „excizii nucleotide”. Oamenii care s-au născut cu defecte ale acestui sistem celular vor face cancer de piele pe măsură ce se expun la soare. 

Paul Modrich a demonstrat cum corectează celulele erorile care apar când ADN-ul este replicat în momentul diviziunii celulare. Acest mecanism de reparare a „nepotrivirilor” reduce frecvența erorilor de replicare de aproape 1.000 de ori. Defectele congenitale în acest mecanism pot fi o cauză pentru o variantă ereditară a cancerului de colon. 


 Anul trecut, printre laureaţii premiului Nobel în Chimie s-a aflat şi fizicianul german originar din România Stefan Hell. Acesta a fost premiat pentru pentru dezvoltarea microscopiei fluorescente cu super-rezoluție.

Printre favoriții de anul acesta figurau două femei, Emmanuelle Charpentier, de la un centru de cercetări din Germania, şi Jennifer Doudna, de la Universitatea California din Statele Unite. Cele două erau evidenţiate pentru dezvoltarea unei metode revoluţionare în domeniul editării genomului.

De asemenea, pe lista posibililor câştigători se aflau John Goodenough, de la Universitatea Texas, şi Stanley Wittingham, de la Universitatea din New York, pentru cercetările privind dezvoltarea bateriilor pe bază de ioni de litiu.

Printre favoriţi se mai numărau Carolyn Bertoz, de la Universitatea Stanford, pentru contribuţia din domeniul chimiei bioortogonale care se referă la reacţiile chimice din celulele vii şi organisme.

Prima femeie nominalizată la premiul Nobel pentru chimie a fost Marie Curie, în 1911, când a și luat acest premiu. A doua femeie nominalizată a fost, în 1924, Lise Meitner, dar nu a câștigat medalia.

Frederick Sanger este singura persoană care a luat de două ori premiul Nobel pentru chimie, în 1958 și 1980.

Cei mai în vârstă doi laureați Nobel la chimie care sunt în viață au 97 de ani.