Sari la conținut

Presa mondială relatează protestele din Hong Kong: Confruntările amintesc de manifestaţiile din Piaţa Tienanmen, din 1989

Cea mai mare revoltă din Hong Kong din ultimii 17 ani a blocat aproape complet activitatea în regiunea autonomă. Şcolile au fost închise, mai multe companii şi-au suspendat activitatea, în timp ce zeci de mii de oameni continuă să protesteze în stradă. Ei sunt nemulţumiţi că liderii chinezi au respins dreptul la alegeri libere în 2017, cand va fi ales noul guvernator.

„Totul mă cheamă aici, vreau să protejez Hong Kong-ul, să-i transmit guvernatorului ce vrem cu adevărat. Nu vrem alegeri false, ci un scrutin democratic”, a spus un protestatar.

„Poliţia va lupta împotriva noastră, dar noi nu vom riposta. Nu ar trebui să folosim violenţa pentru a proteja Hong Kong-ul şi viitorul nostru”, a adăugat un manifestant.

Liderul Hong Kong-ului a făcut apel la calm şi le-a cerut demonstranţilor să se întoarcă la casele lor.

„Hong Kong poate să se dezvolte doar când toţi sunt paşnici şi când legea este respectată. Nu vrem să erupă haosul în Hong Kong şi să strice viaţa tuturor”, a declarat Leung Chung-ying, liderul regiunii speciale Hong Kong.

Protestele durează de peste o săptămână, iar pentru a le opri, forţele de ordine au folosit tunuri cu apă, gaze lacrimogene şi spray-uri cu piper.

Manifestaţiile au ecou şi la peste 700 de kilometri, în Taiwan, insulă care a aparţinut Chinei şi care se guvernează singură. Peste o sută de oameni au participat la un marş în sprijinul locuitorilor din Hong Kong şi s-au îmbrâncit cu forţele de ordine.

Tinerii din Hong Kong vor ca oricine doreşte să poată candida pentru funcţia de lider al regiunii autonome. În prezent, conducătorul este ales de un comitet al Congresului Naţional al Poporului, format din 1.200 de oameni loiali Beijingului.

Cum relatează presa mondială protestele de la Hong Kong

Protestele violente de la Hong Kong ţin prima pagină a presei internaţionale. Pentru occidentali, confruntările dintre protestatari şi forţele de ordine amintesc de manifestaţiile din Piaţa Tienanmen, în 1989. De partea lor, autorităţile de la Beijing fac eforturi serioase să şteargă această legătură, aşa că presa controlată de partidul comunist ignoră subiectul sau îl tratează ca pe unul fără prea mare importanţă.

BBC îl citează pe liderul regiunii Hong Kong care a declarat că speră ca toată lumea să îşi păstreze calmul. Nu vă lăsaţi păcăliţi de zvonuri, armata chineză NU va interveni, este mesajul transmis de oficial.

Pe de altă parte, presa franceză remarcă faptul că astfel de scene de violenţe nu fac parte din peisajul obişnuit în Hong Kong, o regiune foarte bogată, un important centru de afaceri pentru întreaga Asie. Cotidianul Le Monde notează şi că reţeaua Instagram a fost blocată in China, după ce au început să circule online fotografii şi înregistrări video de la proteste.

La rândul său, New York Times atrage atenţia că situaţia din Hong Kong este un test politic important pentru preşedintele Chinei, care nu o dată a reacţionat foarte dur faţă de toţi cei care nu au respectat deciziile luate de Partidul Comunist.

Presa internaţională remarcă şi eforturile făcute de autorităţile de la Beijing ca informaţiile despre protestele din regiune să nu ajungă în restul Chinei. Totul, de teamă declanşării unor mişcări pro-democratice şi pe continent. Agenţia oficială de presă de la Beijing transmite un mesaj din partea vicepremierul chinez către toţi cei din Hong Kong şi Macao, să înţeleagă principiile şi politicile de la centru pentru ca împreună să asigure prosperitatea şi stabilitatea în zonă.

Explicaţiile pentru ceea ce se întâmplă acum în Hong Kong trebuie căutate în 1997, când regiunea a trecut, după 150 de ani, din subordinea Marii Britanii în cea a Chinei. Beijingul a promis atunci că va permite fostei colonii să îşi păstreze drepturile sale speciale şi autonomia. Promisiunea era şi ca, în 2017, locuitorii din Hong Kong să îşi aleagă pentru prima dată liber conducătorul.

În iulie însă, un decret de la Beijing sublinia că gradul înalt de autonomie al regiunii nu este inerent ci are autorizaţie din partea guvernului centeral. Iar în august, Beijingul a anunţat condiţiile în care se vor desfăşura alegerile - locuitorii îşi vor putea alege liderul, dar numai dintr-o listă aprobată de guvernul chinez.