Sari la conținut

PREVIZIUNI | 2015. Noi provocări pe scena politică externă


Pe 17 martie în Israel vor avea loc alegeri legislative anticipate. Asta după ce, la începutul lunii decembrie, Benjamin Netanyahu i-a demis pe miniştrii Finanţelor şi Justiţiei, ambii membri ai partidului Yesh Atid. A urmat dizolvarea Parlamentului. Adversarii politici ai lui Benjamin Netanyahu nu s-au împotrivit măsurii, convinşi că alegerile anticipate le-ar putea oferi o şansă să-l învingă pe liderul partidului Likud.

Pentru europeni, principala provocare electorală o constituie alegerile parlamentare din Marea Britanie. Miza scrutinului este uriaşă, pentru că premierul David Cameron, lider al Partidului Conservator, şi-a anunţat intenţia de a organiza în 2017 un referendum privind ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană.

Pe de altă parte, scrutinul din Regatul Unit are loc pe fondul creşterii euroscepticismului în rândul britanicilor. Alegerile europarlamentare din 2014 au fost câştigate de Partidul Independenței din Marea Britanie (UKIP), care a reușit printr-o retorică antiimigraţie să devanseze marile partide tradiționale - laburiștii și conservatorii.

Un alt scrutin privit cu interes şi preocupare în Europa este programat în Turcia.

În luna iunie, peste 50 de milioane de alegători sunt aşteptaţi la urne pentru alegerile parlamentare. Partidul Justiţiei şi Dezvoltării (AKP), al preşedintelui Recep Tayyip Erdogan, este considerat favorit. Premier timp de 12 ani, Erdogan a devenit în 2014 primul preşedinte al Turciei ales direct de electorat. El este aclamat de susţinătorii săi ca un artizan al impresionantei dezvoltări economice turce şi denunţat drept un "dictator" de către cei care îi reproşează deriva islamistă şi autoritară.

În Spania, ţară în care trăiesc oficial aproape un milion de români, sunt programate atât alegeri locale, cât şi generale. Cu o economie încă afectată de criză şi un şomaj galopant, alegerile vor fi un test esenţial pentru guvernul conservator al lui Mariano Rajoy.

La nivel comunitar, oficialii de la Bruxelles se declară hotărâţi să combată evaziunea fiscală, mai ales după izbucnirea scandalului LuxLeaks. Cu atât mai mult, cu cât chiar şeful Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a fost acuzat direct, încă din prima lună de mandat, că în perioada cât a fost premier al Luxemburgului, în țara sa a funcţionat un amplu sistem de evaziune fiscală.

Jean Claude Juncker a supraviețuit unei moțiuni de cenzură depuse de eurosceptici în urma acestor dezvăluiri și a promis de atunci de mai multe ori că executivul european își va îmbunătăți activitatea de combatere a evaziunii și fraudelor fiscale.

Între timp, toată lumea se întreabă până unde va scădea preţul petrolului. În 2014, acesta a coborât cu 30% ajungând la 80 de dolari pe baril. Unii analişti estimează că preţul va continua să se reducă şi în 2015 iar prognoze de 60 de dolari pe baril încep să pară realiste.

Spre deosebire de anii precedenţi, situaţia economică pare mai uşor de rezolvat decât relaţia Uniunii Europene cu Rusia. Kremlinul a anunţat exerciţii militare de proporţii pentru 2015, cu zeci de mii de soldaţi şi tehnică militară de mare putere de la Oceanul Arctic la Marea Neagră. Fapt şi mai preocupant pentru Bruxelles, Moscova va coopera cu Beijingul în acest domeniu.

În contrapartidă, NATO va menţine politica intensă de rotaţie a trupelor, pe tot flancul estic, în contextul crizei ucrainene.

Aceeaşi criză ucraineană e privită cu foarte multă atenţie şi la Casa Albă. Cu atât mai mult cu cât evoluţia relaţiilor cu Rusia va cântări puternic în campania pentru prezidenţiale. În acest context, va lua fostul secretar de stat Hillary Clinton decizia finală privind candidatura sa la Casa Albă, cu sau fără sprijinul actualului preşedinte.