Primele ore de armistiţiu în Ucraina. Separatiştii pro-ruşi nu renunţă la visul de a se rupe de Kiev

După ce și-a pierdut picioarele într-un atac rusesc, o fetiță de 12 ani din Ucraina a alergat la maraton pentru a ajuta un soldat

CSAT: Spioni ruși au încercat să se infiltreze în România

Cel mai mare exercițiu NATO de pe Marea Neagră

Praful saharian sufocă România

Accident grav în București

Două românce primesc 100.000 de euro despăgubiri după ce sora lor a murit în Italia

Digistoria – cele mai importante evenimente petrecute pe 24 aprilie

Ciucă, despre renunțarea la Cîrstoiu: Era clar că nu există nicio speranță

Burduja: Să ne concentrăm pe viitor. Orice zi pe care o pierdem în aceste cancanuri – ce a fost, cine a fost – este o zi pierdută

„Suntem pregătiţi să asigurăm paşii esenţiali, inclusiv: descentralizarea, un statut special pentru mai multe districte din regiunile Doneţk şi Lugansk, din punct de vedere al autonomiei economice, garantarea dreptului de a folosi orice limbă în aceste teritorii”, a declarat Petro Poroşenko, preşedintele Ucrainei.

Sunt cuvintele care ar trebui să aducă pacea în estul Ucrainei. O pace aşteptată de o lume întreagă de aproape o jumătate de an, timp în care estul ţării a fost măcinat de un conflict sângeros între armată şi cei care doreau desprinderea de Ucraina. În ciuda acordului, liderii rebelilor pro-ruşi spun că asta nu pune punct visului separarării de Ucraina.

„Este un pas necesar pentru a opri vărsarea de sânge în rândul oamenilor uniţi”, a susţinut Igor Plotnitski, liderul autoproclamatei republici Lugansk.

Chiar şi civilii din zonele separatiste, cei care au cel mai mult de suferit de pe urma conflictului, sunt rezervaţi că armistiţiul va fi o soluţie pe termen lung.

„Cea mai grea întrebare este când vom ieşi din situaţia asta instabilă. Eu sper să se rezolve în curând. Dar nu cred că va fi aşa”, a afirmat un locuitor din Kramatorsk.

„Am mai avut armistiţii, dar din păcate nici unul nu a rezistat”, a spus, la rândul său, un locuitor din Mariupol.

Şi în Occident, acordul de încetare a focului din estul Ucrainei este privit cu prudenţă.

„Una e să declari o încetare a focului, dar pasul următor şi cel mai important e să o respecţi”, a declarat Anders Fogh Rasmussen, secretarul general NATO.

Toată lumea aşteaptă acum mutarea Rusiei, considerată de comunitatea internaţională principala vinovată pentru vărsarea de sânge din estul Ucrainei. Iar pentru a se asigura că Moscova îşi va respecta măcar acum cuvântul, Occidentul continuă să ameninţe cu înăsprirea sancţiunilor impuse Rusiei.

În total, aproape 3.000 de oameni au murit din aprilie, de când s-a declanşat conflictul armat din estul Ucrainei.