Sari la conținut
News Alert

Raport. „Caii troieni” prin care Rusia încearcă să influențeze politicile europene

Democrațiile occidentale nu sunt imune la tacticile de influență ale Kremlinului, care încearcă să transforme valori ca libertatea presei și pluralismul de opinie în vulnerabilități care trebuie exploatate. Este concluzia unui raport al Atlantic Council, intitulat „Caii troieni ai Rusiei. Influența rusească în Germania, Franța și Marea Britanie”.

cai troieni kremlin

Raportul Atlantic Council, un think-tank american specializat în relaţii internaţionale, este o radiografie a pârghiilor prin care Kremlinul încearcă să influenţeze şi să destabilizeze politicile unei Europe pe care Vladimir Putin o vede ca pe o „ameninţare la agenda sa geopolitică şi la supravieţuirea regimului său”, potrivit Hotnews.

De la criza economică din 2008, care a provocat neîncredere în modelul economic occidental, Kremlinul a identificat oportunităţi prin care îşi poate spori influenţa în cadrul celor trei mari puteri europene - Franţa, Germania şi Marea Britanie, care fac şi obiectul acestei analize.

Este vorba despre relaţii cu partidele anti-europene, de extremă dreapta sau stânga şi cu liderii lor.

Iar strategia Kremlinului funcționează: partidele anti-UE, susţinute de nemulţumirile interne, câştigă procente importante în alegeri; Marea Britanie a votat să părăsească UE; criza migranţilor, facilitată parţial de intervenţia militară a Rusiei în Siria, divizează statele europene; iar încrederea în partidele tradiţionale şi în presă este în declin.

În Franța există trei tabere pro-Rusia: dreapta extremă, stânga extremă şi republicanii fostului președinte Nicolas Sarkozy.

Frontul Național condus de Marine LePen este singurul partid major de extremă dreapta care a acceptat deschis sprijin financiar din partea Rusiei. 

Extrema stânga este în general pro-rusă, dar şi aici poziţiile sunt mai nuanţate. Figura notabilă este Jean-Luc Melenchon, un fost membru al Socialiştilor care se pronunţă pentru o relaţie apropiată cu Rusia.

Republicanii sunt mai divizaţi în ceea ce priveşte relaţia cu Rusia, dar există un grup distinct pro-Rusia în jurului fostului premier Francois Fillon, din care fac parte şi fostul secretar de stat Jean de Boishue şi Igor Mitrofanoff. Mai multe persoane din anturajul lui Nicolas Sarkozy precum Thierry Mariani, parlamentar, au sprijinit deschis poziţia Rusiei în criza ucraineană.

În afară de partide, există și o rețea foarte bine structurată de organizaţii ale „societăţii civile” şi think tank-uri care promovează interesele Rusiei. 

În Germania, una dintre strategiile folosite cu succes de Rusia este recrutarea de lideri politici germani pentru proiecte energetice precum gazoductul North Stream.

Mai mult, în ultimii 20 de ani, a fost creată o reţea „prietenoasă cu Rusia”, formate de experţi, ziarişti, politicieni şi instituţii de lobby. Aici se remarcă German-Russian Forum (GRF), creat în 1993, şi Petersburg Dialog (PD), fondat de fostul cancelar Gerhard Schroder şi de Vladimir Puţin în 2001.

În plan politic, actualul lider al SPD, vicecancelarul Sigmar Gabriel, a pus sub semnul întrebării poziţia cancelarului german Angela Merkel în privinţa Rusiei şi a pledat pentru ridicarea sancţiunilor economice.

Două partide de opoziţie - comuniştii de la Die Linke şi extremă dreapta Alternative fur Deutschland - cultivă relaţii cu Rusia. La fel că Die Linke şi AfD, mişcarea anti-Islam PEGIDA prezintă Rusia lui Puţin că o alternativă la influenţă SUA şi la birocraţii de la Bruxelles.

Marea Britanie este mai puţin vulnerabilă la subversiunile Rusiei deoarece nu are o diaspora rusească puternică, nu are un trecut, comunist iar britanicii sunt în mod tradiţional mai puţini interesaţi de curentele politice extremiste.

Totuşi, în ultimii ani, ascensiunea forţelor populiste a oferit Rusiei o oportunitate de a se infiltra în peisajul politic al Regatului.

Fostul lider al UKIP, Nigel Farage, a criticat sancţiunile împotriva Rusiei şi şi-a exprimat public admiraţia faţă de preşedintele rus.

Guvernul conservator condus de Theresa May este dedicat NATO şi Alianţei Atlantice, dar există zone de influenţă prin finanţări ruseşti în partid, arată raportul Atlantic Council.

 

În aceste condiții, UE ar trebui să ia în calcul crearea unei forţe de răspuns, care să examineze legăturile financiare şi politice dintre Kremlin şi aceşti factori de influenţă, arată Atlantic Council. De asemenea, ONG-urile care operează în UE ar trebui să îşi publice sursele de finanţare, mai arată Atlantic Council.

Mai multe informații pe acest subiect găsiți pe Hotnews și pe Atlantic Council.