RAPORT. Oficial olandez: Aeronava MH17, doborâtă de rachete fabricate în Rusia

Comerțul Kîrgîzstanului cu Germania a crescut cu 4.000%

Un avion de luptă s-a prăbușit în Rusia după ce a atacat cu rachete teritoriul ucrainean. Imagini cu aeronava cuprinsă de flăcări

Ce a găsit Corpul de Control la Spitalul Pantelimon

După ce și-a pierdut picioarele într-un atac rusesc, o fetiță de 12 ani din Ucraina a alergat la maraton pentru a ajuta un soldat

CSAT: Spioni ruși au încercat să se infiltreze în România

Digistoria – cele mai importante evenimente petrecute pe 25 aprilie

Aterizare cu emoții: Un Boeing 747 al Lufthansa țopăie pe pistă înainte ca piloții să decidă ridicarea în aer a aeronavei

România, criticată dur de SUA: Tolerează violurile, violența domestică și corupția la nivel înalt

Val de fraude pe internet. Avertismentul Poliției Române: Au apărut „pachete infracţionale” online. Datele noastre sunt marfă pe net

Zborul MH17 s-a prăbuşit ca urmare a exploziei unei rachete în afara avionului, în partea stângă a cabinei piloţilor. Aceasta era de tip 9 M 318M, o rachetă compatibilă cu sistemul BUK. Ca urmare a exploziei, partea din faţă a avionului s-a dezintegrat. Avionul s-a rupt în aer, iar rămăşiţele epavei s-au prăbuşit pe o suprafaţă de 50 de kilometri în estul Ucrainei.

Timp de un an şi trei luni, experţii olandezi au asamblat într-un hangar din Olanda fragmentele pe care le-au găsit în Ucraina şi au reconstituit o parte a aeronavei. Mai întâi, au construit un cadru metalic respectând dimensiunile modelului Boeing 777, apoi au amplasat bucată cu bucată, sinistrul puzzle. Astfel, au putut avea o imagine clară a modului în care avionul a fost doborât de o rachetă.

Pe parcursul investigaţiei au fost făcute mai multe simulări pe computer. Acestea susţin scenariul unei rachete sol-aer. Detonarea unei rachete a fost simulată pentru a calcula unghiul detonării, cât şi distrugerile care puteau fi făcute. Focosul a explodat în aer, la mai puţin de un metru deasupra cockpitului, în partea stângă împrăştiind fragmente de rachetă pe o traiectorie circulară. Deşi raportul olandezilor nu şi-a propus să indice un vinovat sau mai mulţi, anchetatorii au ţinut să precizeze că Ucraina are partea sa de responsabilitate în această tragedie, din cauză că nu a închis spaţiul aerian.

Cursa MH17 a decolat la 17 iulie 2014 de la Amsterdam cu destinaţia Kuala Lumpur şi urma să survoleze Ucraina la o altitudine de 10.600 de metri. La trei ore de la decolare, aparatul a fost doborât în momentul în care se afla în spațiul aerian ucrainean, în regiunea Donețk, la aproape 50 de kilometri de frontiera cu Rusia. Potrivit raportului olandez, racheta a fost lansată de la o distanţă de 320 de kilometri, din estul Ucrainei. În cele două zile de dinaintea incidentului, 61 de curse aeriene din 32 de ţări survolaseră în siguranţă această regiune.

Cu câteva ore înaintea raportului olandez, autorităţile ruse au prezentat propria variantă la doborârea avionului malaesian. Dacă olandezii au refăcut parţial avionul, ruşii au recreat momentul exploziei. O rachetă BUK a fost detonată lângă macheta unei aeronave asemănătoare cu un avion Boeing 777. Mai mult, ruşii susţin că au identificat şi locul din care a fost lansat atacul, aflat, spun ei, sub controlul armatei ucrainene, nu al separatiştilor proruşi din Donbas.

Ian Novikov, director executiv Almaz Antei: „Astăzi putem spune cu certitudine, şi vom arăta în prezentare, că în ceea ce priveşte cazul Boeingului 777, ce aparţinea Malaysia Airlines, a fost lovit cu un sistem de rachetă BUK. Asta înseamnă că a fost lovit cu o rachetă 9M38 lansată din satul Zaroshchenske. (n.r. zonă despre care rebelii spun că se află sub controlul armatei ucrainene)”.