Refugiații, un câștig pentru țările de adopție

Panică în Paris după ce o persoană a amenințat că va arunca în aer consulatul iranian

Ambasadorul Israelului: Sancțiunile care vin spre Iran nu sunt suficiente. Trebuie să acționăm mai puternic pentru a preveni războiul

Adrian Cioroianu, despre atacul de vineri: Acest episod e închis, dar înfruntarea care există de zeci de ani va continua

Un avion de luptă s-a prăbușit în Rusia după ce a atacat cu rachete teritoriul ucrainean. Imagini cu aeronava cuprinsă de flăcări

Nicolae Ciucă, la Jurnalul de Seară

Un preot vrea să trimită fetele abuzate la închisoare

Kelemen: Nu e vorba de România când candidează Iohannis la NATO. Rutte e cel mai cinic politician din Europa

Ciolacu negociază vânzarea de acțiuni TAROM la companii din Qatar și EAU

Gafa lui Ciolacu în Qatar: A vrut să spună „lecție”, a ieșit „erecție”

„Vrem să mergem acolo să învăţăm o limbă străină şi să muncim. Nu vrem să fim o povară pentru societate”, spune Mohammad Adel, refugiat din Siria.

România este deocamdată doar ţară de tranzit pentru refugiaţi. Până în iunie statul primise 700 de cereri de azil. Tot mai multe voci spun, însă, că ar putea deveni şi destinaţie finală, pe măsură ce rutele se blochează. O jurnalistă de la Oradea, care lucrează pentru presa internaţională, a trimis preşedintelui Klaus Iohannis o scrisoare în care vorbeşte despre necesitatea ca ţara noastră să adopte o strategie clară de integrarea a refugiaţilor.

Telefonic, Adina Achim autoarea scrisorii, a declarat: „Imigraţia aduce beneficii pieţei, creşte nivelul economic şi promovează inovaţia. Am văzut lucrul acesta în Australia, Canada, Statele Unite ale Americii. Avem o pluralitate etnică care la rândul ei produce câştiguri de ordin cultural şi diversifică serviciile şi produsele.”

Analiştii economici cred că este ineficient ca autorităţile să îi privească pe refugiaţi ca pe o povară. Toţi aceşti oameni pot aduce mari beneficii ţărilor în care se stabilesc.

„Valul de refugiaţi poate reprezenta o forţă de muncă tânără, ieftină şi bine calificată. Ei vin să facă acele munci pe care localnicii nu mai doresc să le facă”, este de părare Dragoş Cabat, analist economic.

Germania, tărâmul mult visat de fugari, vede în refugiaţi nu doar o cheltuială, ci şi o sursă de venit. Refugiaţii sunt găzduiţi trei luni în centre de preluare şi până găsesc de lucru primesc 352 de euro lunar, timp de cel mult 15 luni. Autorităţile din Germania fac însă un calcul nemţesc. Socotesc şi beneficiile economice pe care refugiaţii le-ar putea aduce. Un sfert dintre cei care au obţinut azil în ultima perioadă în Germania sunt tineri cu vârste între 16 şi 25 de ani.

„Este important să identificăm persoanele cu o pregătire profesională. În felul acesta îi putem integra într-o schemă educaţională care să includă şi limbajul de specialitate, uşurând accesul lor pe piaţa muncii”, a declarat Eric Schweitzer, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a Germaniei.

Specialiştii îi dau dreptate. Refugiaţii sunt o forţă de muncă puternică. Dispuşi să înceapă de la zero o viaţă nouă, cei mai mulţi au entuziasm şi motivaţie care lipsesc uneori localnicilor.