Retrospectivă 2015 | Criza refugiaților

Data publicării:
refugiati

Anul care se încheie a dovedit o realitate tristă şi îngrijorătoare: Uniunea Europeană este departe de idealurile liderilor săi. Sau cel puţin ale fondatorilor.

Dacă mirajul prosperității economice unește cele 28 de state membre, asumarea responsabilităților în diverse crize a creat o ruptură evidentă între estul şi vestul spaţiului comunitar. Confilictul a pornit de la felul în care ţările şi Comisia Europeană doresc redistribuirea refugiaţilor.

Cea mai controversată măsură a fost sistemul de cote elaborat de Comisie pentru repartizarea a 160 de mii de refugiați ajunși în Grecia, Italia şi Ungaria. Această schemă a născut tensiuni între marile puteri, de care se legau visurile celor mai mulți dintre imigranți, și restul țărilor europene, simple escale pe ruta refugiaților sau ocolite complet de aceștia.

Germania este dispusă să primească refugiaţi, dar este important de ştiut că aceşti oameni pot primi ajutor în orice ţară a Uniunii Europene, într-un mod care să le garanteze protecţia faţă de persecuţii şi război civil”, a declarat Angela Merkel, cancelarul Germaniei.

La rândul său, Francois Hollande, preşedintele Franţei, a spus: Împreună cu doamna cancelar Angela Merkel am propus un mecanism, unul permanent şi obligatoriu, de primire a refugiaţilor, pentru repartizarea corectă a refugiaţilor între toate ţările membre UE. Cuvântul cheie este „obligatoriu”.

Gândiţi-vă la o localitate cu 500 de locuitori unde ajunge un singur om şi i se spune: Nu, nu, nu avem loc şi pentru el, nu-l putem ajuta. Aici vorbim de o datorie morală profundă, avem o responsabilitate umană”, a spus Stefan Lofven, premierul Suediei.

Spiritele s-au încins după ce sistemul de cote obligatorii a fost adoptat în Consiliului miniștrilor de interne doar cu majoritatea calificată și nu în unanimitate.

Robert Fico, premierul Slovaciei, a reacționat: „Cotele obligatorii nu vor fi implementate pe teritoriul Slovaciei cât timp voi fi premier. Vom lua toate măsurile necesare, dar cei responsabili pentru această ruşine sunt cei care au decis să se impună cu ajutorul majorităţii. Intenţionat şi fără sens, ei au provocat disensiuni profunde într-un problemă-cheie precum migraţia”.

Slovacia nu s-a oprit la declarații și, la începutul lunii decembrie, a sesizat Curtea de Justiție a Uniunii Europene în încercarea de a demonstra că schema de repartizare a refugiaților contravine legislației europene. În consecință, spune slovacul, ea nu trebuie implementată. Și Ungaria a fost extrem de vehementă în tratarea problemei refugiaților atunci când granițele sale au fost asediate zilnic de mii de imigranţi.

Imigranţii nu doar că ne bat la uşi, ci pur şi simplu ni le dărâmă. Nu sunt doar câteva sute, câteva mii, ci sute de mii, poate chiar milioane care asediează graniţele Ungariei şi ale Uniunii Europene”, a spus Viktor Orban, premierul Ungariei.

În ceea ce priveşte România, mai întâi Bucureştiul a declarat că nu acceptă niciun refugiat în plus faţă de câţi poate îngriji.

„1.700 si ceva. Atâţia refugiaţi vor veni maxim în România pentru că atâtea locuri sunt disponibile. Mai mult, nu”, a spus Klaus Iohannis, preşedintele României.

Bravada Bucureştiului s-a risipit repede, iar acum nici măcar nu e clar câţi refugiaţi este dispusă România să gazduiască. Ungaria, în schimb, a refuzat complet sistemul de cote propus de Comisia Europeană.

Suntem unguri, nu putem privi lumea cu ochii unui german. Noi ne gândim mai întâi la interesele Ungariei. Trebuie să avem dreptul să nu vrem să ne schimbăm legile. Ungaria nu vrea o schimbare din cauza unei migraţii în masă”, a declarat Viktor Orban, premierul Ungariei.

Ungaria a pornit un uriaș efect de domino prin construirea unui gard anti-refugiaţi la granița cu Serbia. Măsura, catalogată drept contrară spiritului european, nu avea să fie decât primul pas dintr-o serie de restricții impuse în Schengen, spațiul de liberă circulaţie al Europei unde, odată intrați, refugiații se bucurau de aceeași libertate de mișcare ca orice cetăţean din UE.

Germania, apoi Austria, Slovacia, Olanda și Suedia au reintrodus controalele la graniță pe segmentele considerate expuse migrației ilegale. Și Franța a reinstituit aceste controale, dar ca urmare a atentatelor de la Paris din luna noiembrie. Cert este că, dintr-odată, unul dintre principiile fundamentale ale Uniunii Europene - libertatea de circulație - a fost pus sub semnul întrebării şi, odată cu el, însăși rațiunea de a exista a Uniunii Europene.

Nu am niciun dubiu că această provocare riscă să schimbe construcţia europeană. Riscă să distrugă realizări precum libera circulaţie în spaţiul Schengen. Şi, mult mai periculos, riscă să provoace schimbări tectonice pe scena politică europeană. Şi nu sunt schimbări în bine”, a spus Donald Tusk, preşedintele Consiliului European.

Au fost voci care au atras atenția că suspendarea tratatului Schengen ar putea antrena prăbușirea întregii arhitecturi europene. În fața acestei perspective, președintele Comisiei Europene a cerut statelor membre să acționeze pentru apărarea libertății de circulație.

Jean-Claude Juncker, președintele Comisiei Europene: „Trebuie să protejăm spiritul Schengen. Da, sistemul Schengen este parțial în comă. Dar cei care cred în valorile sale, în principiile și libertățile sale trebuie să încerce și să reușească să resusciteze spiritul Schengen. O monedă unică europeană nu-și mai are sensul fără un spațiul unic de circulație”.

Criza refugiaților a reușit să întoarcă statele Uniunii Europene unele împotriva celorlalte și să expună fragilitatea blocului celor 28.

Și a accentuat cum nu se poate mai bine cât de anevoios sunt luate și puse în aplicare deciziile. La trei luni de la aprobarea controversatului sistem de cote obligatorii, 130 de refugiați din Italia au fost distribuiţi în Finlanda, Franța, Germania, Spania și Suedia. 54 dintre oamenii ajunși în Grecia au început o viață nouă în Finlanda și Luxemburg. Pe scurt, doar 184 dintre cei 160 de mii de refugiați care ar trebui repartizați între statele UE pe parcursul a doi ani au fost mutați până acum. Mai rău. Chiar pragul de 160 de mii de refugiaţi păleşte în comparație cu cei aproape un milion de oameni care au ajuns doar în 2015 în Uniunea Europeană, traversând Mediterana sau Egeea. Tot cam atâţi migranţi sunt aşteptaţi şi în 2016.

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri