Sari la conținut

RETROSPECTIVĂ 2015 | Grexit, un coşmar care era să devină realitate

Tăvălugul a pornit chiar în ianuarie, atunci când Syriza, stânga radicală, a venit la putere în urma anticipatelor. Principala promisiune a liderului Alexis Tsipras: încetarea oricărui acord cu troika internaţională.

Alexis Tsipras, liderul Syriza, ianuarie 2015: „Dilema cu care se confruntă poporul grec este clară. Este o alegere între o dictatură a memorandumurilor şi o guvernare populară prin Syriza. Este o alegere între supunere şi negocieri dure, decisive. Este o alegere între austeritate şi creştere economică”.

Zis şi făcut. Imediat după instalarea la putere, guvernul Tsipras a anunţat agenda care, în opinia sa, ar fi trebuit să salveze Grecia: reangajarea lucrătorilor disponibilizaţi, oprirea privatizării porturilor, electricitate gratuită, medicamente compensate şi a treisprezecea pensie pentru peste un milion de greci. Alături de premier, ministrul de Finanţe, Yanis Varoufakis, a devenit rapid coşmarul creditorilor internaţionali.

Schimbarea de macaz, venită tocmai când economia Greciei revenise pe creştere sub guvernul anterior de centru dreapta, a avut un efect devastator. Din cauza instabilităţii politice, creditorii au blocat orice plată. Rămas fără banii veniţi din afară, guvernul Tsipras nu şi-a mai putut plăti datoriile. Iar în iunie, nu a mai avut de unde să dea salarii şi pensii. Creditorii au cerut tăieri de cheltuieli şi reforme structurale pe termen lung: reducerea pensiilor, creşterea TVA şi reformarea pieţei muncii.

Până la urmă, Alexis Tsipras a decis ca reformele propuse de creditori să fie supuse la referendum, pe 5 iulie. Dar până când a avut loc votul, acordul internaţional de ajutor financiar a expirat, ceea ce a lăsat Grecia fără lichidităţi în bănci. Ca urmare, executivul a impus restricţii asupra retragerilor de bani din conturile bancare.

Timp de o lună, milioane de oameni au fost obligaţi să stea la coadă, ca să scoată strict banii necesari supravieţuirii de pe o zi pe alta. De multe ori însă, nici bancomatele nu mai erau o soluţie.

În acest climat, grecii au respins la urne măsurile de austeritate propuse de creditori.

Alexis Tsipras: „Toţi împreună am reuşit să scriem o pagină din istoria modernă a Europei. Am demonstrat că şi în cele mai dificile circumstanţe, democraţia nu poate fi şantajată”.

După victoria taberei OXI (NU), Grecia a anunţat că vrea să reia negocierile cu creditorii. Discuţiile nu au mers aşa cum au sperat oficialii de la Atena, iar ministrul german de Finanţe a propus un plan de coşmar: scoaterea Greciei din Zona Euro.

Wolfgang Schauble, ministrul german de Finanţe: „O restructurare a datoriilor nu este compatibilă cu poziţia de membru al Zonei Euro. Dacă credem că tăierea datoriilor este varianta cea mai bună pentru Grecia, atunci, au spus-o mulţi, am spus-o şi eu, nu obligăm Grecia să iasă din zona euro, dar ar fi cea mai bună opţiune pentru Grecia”.

Până la urmă, tragedia greacă ajunge la un deznodământ, la 14 iulie. După 17 ore de negocieri, liderii Zonei Euro semnează un acord pentru salvarea Greciei de la faliment. Guvernul de la Atena este obligat să pornească reforme mai dure decât cele propuse iniţial, în schimbul unui nou pachet de ajutor financiar în valoare de 86 de miliarde de euro, al treilea în cinci ani.

Alexis Tsipras, premierul Greciei: „Recunosc că măsurile sunt dure şi că nu sunt de acord cu ele, nu cred că vor ajuta economia greacă, spun asta deschis. Dar în acelaşi timp spun că trebuie să le implementez”.

Euclid Tsakalatos, ministrul grec de Finanţe: „Vă spun că luni, ora 9:30, a fost cel mai dificil moment din viaţa mea. Am luat o decizie care mă va bântui toată viaţa. Totuşi, ştiu că ne-am simţit ca şi cum nu aveam altă opţiune”.

Măsurile de austeritate au trecut de Parlamentul Greciei doar cu ajutorul opoziţiei, după ce aripa dură a Syriza, în frunte cu Yanis Varoufakis, a părăsit formaţiunea. Rămas fără sprijin solid, Alexis Tsipras şi-a pus cariera politică la bătaie printr-o nouă rundă de alegeri anticipate. Le-a câştiga şi pe acestea, a revenit ca premier, iar acum trebuie să implementeze măsurile agreate cu creditorii.