Sari la conținut

Rusia și extremismul religios, provocările NATO

A fost momentul de relaxare al miniştrilor de Externe din NATO, după ore întregi de discuţii despre ameninţările pe care trebuie să le aibă în vedere. Braţ la braţ cu şeful diplomaţiei europene, Federica Mogherini, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg şi-a încercat vocea pe melodia „We Are The World”.

În cele două zile de discuţii serioase, miniştrii de Externe au analizat evoluţia riscurilor de securitate la adresa Alianţei.

În est vedem o Rusie tot mai categorică, responsabilă de acţiuni agresive în Ucraina, iar în sud vedem dezordine şi extremism. Când lumea se schimbă, NATO trebuie să se adapteze noului mediu de securitate”, a spus Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO.

Este important să punem mai ferm Marea Neagră pe harta strategică a NATO. Trebuie ca abordările pentru est şi pentru sud să fie adaptate faţă de necesităţile fiecăruia dintre statele partenere ale Alianţei”, a spus și Bogdan Aurescu, ministrul român de Externe.

În acest context, Turcia a anunţat că e gata ca până în 2021 să preia conducerea forţei de reacţie rapidă a NATO, ceea ce înseamnă că va lucra îndeaproape cu cele şase ţări membre, printre care şi România, care găzduiesc centrele de comandă ale acestei forţe.

„Faptul că Turcia îşi asumă un astfel de rol şi doreşte să contribuie la securitatea Alianţei Nord-Atlantice reprezintă o veste bună”, a spus Bogdan Aurescu.

Un alt subiect important de discuţie: cooperarea dintre NATO şi Uniunea Europeană.

Cu Planul de Acţiune Rapidă a NATO, cu sprijinul mai mare al vecinilor şi cooperarea sporită cu Uniunea Europeană putem ajuta la stabilizarea situaţiei în statele vecine din est şi sud”, a spus Jens Stoltenberg.

Una dintre principalele îngrijorări formulate la discuţiile din Antalya este intenţia Rusiei de a plasa armament nuclear în Crimeea, peninsula anexată în primăvara anului trecut.