Sari la conținut

Sirienii, între regimul Assad și milițiile kurde

Oraşul Qamishli din Siria este aparent unul liniştit, unde războiul nu şi-a pus amprenta. Există însă o linie invizibilă care desparte teritoriile controlate de regimul preşedintelui Bashar al Assad şi cele ocupate de forţele kurde care luptă contra teroriştilor din Statului Islamic. Pentru a putea trăi şi călători fără probleme în zonă, oamenii s-au adaptat acestei situaţii.

Masur Usi, şofer de taxi: Am două carnete de şofer, unul pentru guvernul sirian, pe care îl arăt poliţiştilor, şi altul pe care l-am primit de la miliţiile kurde.

Bahfared, farmacist: Plătesc o taxă anuală Asociaţiei Farmaciştilor din Siria. Dar acum a apărut o altă asociaţie afiliată kurzilor, care monitorizează preţurile şi colectează impozitele.

Declanşarea războiului din Siria, în 2011, a obligat trupele guvernamentale şi miliţiile kurde să formeze o alianţă neoficială împotriva teroriştilor din Statul Islamic. În acelaşi timp insă, Guvernul paralel kurd şi-a format propriile instituţii şi un set de reguli, în speranţa că va pune bazele unui stat independent kurd.

Radwan Muhamad Sharif, reprezentant al miliţiilor kurde: Fiecare cetăţean care trăieşte sub controlul kurd, fie că este arab, kurd sau asirian, cu vârsta între 18 şi 30 de ani, trebuie să vină la noi pentru a se înrola.

Autorităţile de la Damasc continuă să plătească salariile angajaţilor guvernamentali din nordul ţării, chiar şi în zonele în care împart autoritatea cu populaţia kurdă, şi să asigure alimentarea cu electricitate şi apă a localităţilor care nu sunt controlate de Statul Islamic.