Sari la conținut

Statele Unite estimează că Statul Islamic va intra în faliment peste trei ani

Dacă în urmă cu două-trei luni se estima că organizaţia câştigă undeva la 2-3 milioane de dolari pe zi, astăzi experţii vorbesc de numai un milion pe zi. Iar inamicul principal al ISIS e tocmai piaţa petrolului.

Unul din canalele principale prin care Statul Islamic se finanţează e contrabanda cu ţiţei, doar că activitatea e tot mai puţin rentabilă. Din vară, cotaţiile petrolului au scăzut cu peste 60 de procente, iar câștigurile grupului s-au evaporat.

Operaţiunile de extracţie din regiunile controlate sunt oricum fără viitor. Chiar dacă preţurile urcă, ISIS are o mare problemă cu piețele de desfacere - contrabanda de țiței din Turcia și Iordania se lovește de acțiunile tot mai agresive ale autorităților.

În plus, ISIS are o mare problemă cu forţa de muncă. Anunţurile de recrutare de ingineri petrolişti în rafinăriile controlate de terorişti au împânzit site-urile din Orientul Mijlociu - salariile anuale se învârt în jurul sumei de 180.000 de dolari, dar munca la o rafinărie ilegală, în condiţii periculoase, ţine adevăraţii specialişti departe de afacerile Statului Islamic.

Dacă unele scapă de bombardamentele armatelor americane, cu timpul, şansele sunt să devină nefuncţionale tocmai din cauza lipsei de personal bine pregătit. Aceeaşi problemă o are şi agricultura din Califat.

Foarte mulţi fermieri au fugit din calea teroriştilor, iar productivitatea recoltelor viitoare are şanse serioase să se prăbuşească. Până acum, conducătorii grupului au controlat preţul grânelor. Acesta a fost ţinut artificial foarte jos, însă cu cât alimentele devin tot mai rare, cu atât presiunea pe finanţele Califatului va creşte. Scăpate de sub control, preţurile la mâncare mari sau o eventuală criză a alimentelor ar putea destabiliza Statul Islamic din interior. Dacă afacerile grupului au un viitor sumbru, nici alte surse de venit nu sunt prea promiţătoare.

Existenţa Statului Islamic e alimentată şi cu bani de la simpatizanţi sau de la cei care au de câştigat de pe urma actualei instabilități din Siria și Irak. Potrivit Deutsche Welle, pentru bogaţii Qatarului, Kuweitului si Arabiei Saudite e tot mai dificil să finanțeze activitățile grupului. Autoritățile au devenit tot mai circumspecte, iar controalele s-au intensificat. Acum se estimează că donaţiile pentru grupul terorist se învârt în jurul sumei de 40 de milioane de dolari pe an. Pentru moment, din activitățile economice ale Statului Islamic doar una pare încă profitabilă - contrabanda cu antichități. Distrugerea siturilor arheologice și vânzarea de antichități pe piața neagră e afacerea care încă merge ca pe roate. Însă e o resursă limitată.

Nici pe termen mediu ISIS nu are cum să-şi finanţeze acțiunile doar din contrabanda cu antichități, tocmai fiindcă pică în pradă propriilor ambiții. Efortul de război al organizației vine la pachet cu cheltuieli colosale.

Se estimează că o treime din veniturile Statului Islamic merg spre achiziţia de arme și încă o treime pe salariile combatanţilor, 50.000 la număr, dintre care 30% străini. Înaintea luptătorilor, oamenii de rând s-ar putea întoarce împotriva ISIS.

Momentan cei opt milioane de locuitori ai Statului Islamic sunt ținuți sub control cu ajutoare sociale şi promisiuni pentru o viaţă mai bună - liderii vorbesc despre proiecte mari de infrastructură şi servicii medicale de calitate. Dar în acest timp, se ridică o societate pe două clase disparate - oamenii de rând, ale căror proprietăți trec prin valuri perpetue de confiscări, şi combatanţii sau activiştii regimului, care au acces la tot ce le lipsește celorlalți.

Cu cât resursele se împuținează, cu atât tensiunile sociale vor crește. Falimentul organizaţiei are şanse mari să facă din controlarea regiunii o misiune imposibilă pentru ISIS. Până acolo, mai sunt maximum trei ani, cred autoritățile americane.