Sari la conținut
News Alert

Statele Unite se pregătesc de războiul viitorului

„Dacă în zece ani nu aducem roboţi în prima linie ar trebui să ne fie ruşine” - sunt cuvintele secretarului adjunct al Apărării din State Unite.

Pentagonul a început eforturile de a aduce cele mai avansate tehnologii pe câmpul de luptă. Avioanele vor zbura fără piloţi, laserele vor înlocui gloanţele, iar inteligenţa artificială va aduce arme autonome. Un pas în această direcţie s-a făcut deja înlocuind piloţii cu dronele. Mii de oameni au fost ţintele atacurilor cu drone orchestrate de la mii de kilometri distanţă de câmpul de luptă. Ruptura operatorului de dronă de realitatea războiului face totul să pară un joc. Viitorul însă ar putea fi al armelor complet autonome - unde atacatorul nu e un american care apasă pe butoanele de lansare al proiectilelor, ci un program pe calculator, un soft de ucis. Deja Pentagonul a testat cu succes o armă foarte puternică cu laser care ar putea echipa curând vehiculele tereste. Pe termen mediu, laserele însă ar putea ajunge pe avioane autonome fără piloţi.

Diferența dintre armele autonome și dronele pe care le vedem în Irak și în alte părţi este că din acţiunea militară dispare omul. Cu drone avem încă un soldat, uneori departe, în Statele Unite, care controlează drona cu un joystick și ia decizia de a ucide pe cineva sau nu. În viitor vom avea un calculator care ia decizii de viaţă şi de moarte și e un punct de moral complet diferit peste care trecem”, spune Toby Walsh, profesor de inteligență artificială la University of New South Wales.

Se ridică întrebarea cine e de vină pentru uciderea unui nevinovat - e omul care a construit robotul, sau cel care l-a pornit, sau cel care a programat softul său, sau cel care nu l-a updatat corespunzător? Forţate de împrejurări, marile puteri trebuie să gândească cadre legale pentru războiul viitorului. Tehnologia însă chiar poate reduce numărul victimelor, dar trebuie folosită cu simţul răspunderii. Secretarul adjunct al Apărarii vorbește de o adevărată colaborare între oameni și maşini. Aplicaţiile de luptă şi electronicele la purtător vor robotiza cumva şi soldaţii umani.

Pentagonul investeste 75 de milioane de dolari într-un institut de cercetare pentru dezvoltarea electronicelor flexibile - se vrea practic integrarea senzorilor în hainele soldaţilor şi crearea unor proteze protectoare care au flexibilitatea pielii umane.

Informaţia e celălalt câmp de luptă. Iar F-35-ul e dovada vie a schimbării prin care trece armata americană. Nu e la fel de agil în luptă ca alte avioane, dar excelează la altceva. Opt mii de linii de cod au fost scrise pentru programarea computerului său. La final a ieşit un calculator zburător care adună cantităţi uriaşe de informaţii, le analizează, le corelează şi le oferă pilotului. F-35 nu e un avion de vânătoare, spun oficialii apărării americane, e un senzor uriaş care digeră datele de pe câmpul de luptă. De informaţii e nevoie mai ales când lupta e împotriva unui inamic disipat, fără ministere ale apărării dar cu o reţea vastă de celule teroriste. E mult mai greu de monitorizat şi foarte impredictibil.

CIA-ul e depăşit, dar soluţiile vin din Silicon Valley. Pentagonul lucrează cu o companie IT care aduce în război o nouă armă - Big Data. Datele mari agregate pentru a depista anumite tipare. Vor să analizeze automat zeci de mii de postări online ale membrilor ISIS, să pună datele cap la cap şi să ajungă la firul care le uneşte. E o recunoaştere a faptului că războiul s-a hibridizat. Pentru a ţine pasul, Pentagonul şi-a deschis un birou chiar în Silicon Valley, acolo unde graniţa dintre companiile IT şi producătorii de arme devine neclară.