Sari la conținut
News Alert

Turcii au decis. Puteri sporite pentru președintele Erdogan

Este oficial, Recep Erdogan a câştigat referendumul din Turcia. Modificările constituţionale printre care îi sunt atribuite prerogative sporite preşedintelui ţării au fost votate de turci. Rezultatul este însă strâns. 51,3% faţă de 48,7% în favoarea amplei reforme constituţionale, în condiţiile unei prezenţe la vot de aproape 87%. Dar opoziţia nu şi-a spus ultimul cuvânt şi vrea să ceară ca voturile sa fie renumărate. În România, 55,4% dintre turcii care au votat s-au declarat împotriva modificării Constituţiei.

The Road To The Turkish Referendum

Foto: Gulliver/GettyImages

16 aprilie va rămâne în istoria Turciei ca una din zilele care au definit naţiunea. Planul de reformă redactat de guvern și acceptat de parlament a primit acum şi votul poporului. Un vot la limită, care ilustrează o diviziune profundă în Turcia.

„Votul meu este pentru susţinerea preşedintelui, datorită lui suntem astăzi aici. În acelaşi timp, susţinem reforma constituţională”, a spus un alegător.

Pentru analişti, referendumul a fost mai degrabă un vot de încredere pentru Recep Erdogan şi ţara pe care el şi-o doreşte. O ţară asupra căreia poporul i-a oferit controlul total, în ciuda diferenţei mici între numărul celor care îi sprijină ambiţiile absolutiste şi al celor care i se opun. Tabăra învingătoare a savurat victoria pe străzi.

Este atmosferă festivă aici. Petrecerea a început deja. Abia dacă mai aud ceva. Suntem chiar peste stradă de reşedinţa preşedintelui Erdogan. Sunt sute de oameni aici, petrec în stradă. Sunt peste tot fluturând steagul Turciei şi steaguri cu chipul preşedintelui”, relatează un jurnalist turc.

În ciuda bucuriei care a pus stăpânire pe străzi la Ankara, opoziţia turcă nu acceptă deznodământul referendumului şi indică mai multe probleme.

Sunt probleme în privinţa modului în care s-a votat şi credem că sunt probleme şi în privinţa modului în care sunt numărate voturile. Ei (cei de la putere, n.red.) se pregătesc să fure voturile”, a spus Erdal Aksunger, lider al opoziţiei.

Ideea unui referendum care să modifice Constituţia în aşa fel încât să-i ofere puteri executive preşedintelui a apărut după tentativa de lovitură de stat din iulie anul trecut. Din dorinţa de a-şi consolida poziţia, Recep Erdogan a început o epurare a sistemului, prin excluderea tuturor celor care i se împotriveau, indiferent că era vorba despre magistraţi, înalţi responsabili militari sau simpli profesori.


 

ACTUALIZARE 21.05. Președintele Recep Erdogan i-a premierului Bilali Yildirim pentru a-l felicita pentru victoria guvernului la referendumul pentru reforma constituțională din Turcia, potrivit agenției Anadolu, citată de Agerpres.


 

ACTUALIZARE 19.50. Rezultat strâns în referendumul constituţional din Turcia. După numărarea a peste 95% dintre voturi, datele arată că 52% dintre turci vor ca preşedintele ţării să aibă puteri sporite, 48% se opun. Iar diferenţa dintre cele două tabere continuă să scadă.


 

Actualizare 18:40. Turcii îi înmânează lui Recep Erdogan puterea absolută. Rezultatele parţiale ale referendumului constituţional, după numărătoarea a 70% dintre voturi, arată că 55% dintre ei au votat pentru sporirea prerogativelor preşedintelui, în timp ce 45% s-au opus. Votul schimbă astfel sistemul de guvernare din Turcia dintr-unul parlamentar într-unul prezidenţial.

Rezultatul referendumului este obligatoriu.


Actualizare 17:30Votul pentru referendumul din Turcia s-a încheiat, după ce toate secţiile de vot s-au închis, o parte la ora 16.00, iar restul la ora 17.00, a anunţat cotidianul Hurriyet. Autorităţile au anunţat că nu vor exista exit-polluri, dar vor fi anunţate rezultate pe măsură ce vor fi numărate sufragiile. Analiştii se aşteaptă ca rezultatele finale să fie făcute publice în jurul miezului nopţii.

Actualizare 12:40. Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a votat la Istanbul.  „Am mai avut referendumuri înainte. Însă acest referendum este, acum, despre un nou sistem administrativ al Republicii Turce, este alegerea unei schimbări şi transformări. Trebuie să luăm o decizie care este dincolo de obişnuit. Eu cred în bunul simţ democratic al ţării mele”, a declarat Erdogan după ce a votat, adăugând că speră ca țara să ia decizia „aşteptată”.

Actualizare 11:40. Premierul turc Binali Yildirim a votat în referendumul de duminică în provincia Izmir. „Oricare va fi rezultatul, noi îl vom aprecia mult. Decizia naţiunii noastre este cea mai frumoasă decizie”, a declarat şeful Guvernului, în faţa secţiei de votare, după ce şi-a exprimat opţiunea în această consultare.


Aproximativ 55 de milioane de alegători turci sunt chemaţi duminică la urne pentru a se pronunţa prin referendum asupra propunerii de modificare a Constituţiei ce ar transforma ţara din regim parlamentar în regim prezidenţial, relatează Hurriyet. Majoritatea secţiilor de vot s-au deschis la ora locală şi a României 7.00 şi se vor închide la ora 17.00, relatează News.ro.

În estul şi sud-estul ţării, secţiile de vot s-au deschis cu o oră mai devreme decât în rest şi se vor închide cu o oră mai târziu.

Comisia Electorală Supremă a anunţat că 167.601 urne aşteaptă alegătorii, dintre care 461 în închisori.

Potrivit estimărilor, referendumul va atrage 1,2 milioane de alegători tineri, care vor vota pentru prima dată, iar rata de participare se aşteaptă să fie de aproximativ 90%.

Procesul electoral pentru turcii care locuiesc în străinătate s-a încheiat pe 9 aprilie. Aproximativ 1.326.070 de buletine de vot au fost depuse în 903 urne transparente, la 120 de misiuni din 57 de ţări. Unele au fost securizate şi trimise la Ankara, unde vor fi numărate după încheierea votului în Turcia.

Peste 30% dintre cei 6.351 de alegători turci înregistraţi în România s-au prezentat la urne pentru referendumul de modificare a Constituţiei, a anunţat Ambasada Turciei la Bucureşti pentru News.ro.

Pentru alegătorii din străinătate care nu au reuşit să voteze, 120 de urne, la 31 de puncte vamale, vor fi deschise până duminică, la ora locală şi a României 17.00

MĂSURI DE SECURITATE SPORITE

Din cauza ciocnirilor în curs dintre PKK şi forţele turce, dar şi a ameninţării jihadiste, Guvernul alocă atenţie special măsurilor de securitate.

Aproximativ 251.790 de ofiţeri de poliţie şi 128.455 de jandarmi vor asigura securitatea secţiilor de vot. În plus, circa 17.000 de poliţişti şi militari vor supraveghea alimentarea cu energie electrică şi unităţile de transmisii, precum şi alte zone critice.

Autorităţile au mai mobilizat 51.148 de gardieni publici, precum şi 18.675 de agenţi de securitate voluntari, în 26 de oraşe.

Secţiile de vot vor fi supravegheate video.

MIZA REFERENDUMULUI

Turcii vor vota, practic, 18 amendamente constituţionale ce vizează, în primul rând, prerogativele puterii executive şi legislative. Acestea includ, printre altele, abolirea funcţiei de premier. Astfel, preşedintele va numi cabinetul şi va avea un număr de vicepreşedinţi. Parlamentul nu va mai monitoriza miniştrii şi nu va mai avea dreptul să iniţieze moţiuni de cenzură.

Preşedintele nu va mai fi nevoit să rămână neutru, ci va putea să îşi menţină afilierea politică. În prezent, preşedintele trebuie să se retragă din partid după alegeri.

În plus, şeful statului va putea numi patru din totalul de 13 judecători ai celei mai înalte instanţe judiciare din ţară.

Referendumul ar putea aduce cea mai importantă schimbare politică de la declararea Republicii Turce, în 1923.

Hotărârea de care a dat dovadă Erdogan pentru a organiza şi promova referendumul l-a făcut să intre în conflict cu o serie de ţări europene, care au anulat mitingurile electorale la care urmau să ia parte miniştrii săi pentru a convinge alegătorii din străinătate.

Dacă noul sistem va fi aprobat, Erdogan va putea să aibă încă două mandate la preşedinţie, ceea ce ar însemna că poate rămâne la conducerea statului până 2029.

Rolul de preşedinte este, deocamdată, în mare parte ceremonial, având o influenţă limitată în luarea deciziilor politice. Însă prin forţa personalităţii sale şi loialitatea electoratului AKP şi a parlamentarilor săi, Erdogan a reuşit să depăşească limitele impuse de Constituţie. Dacă pachetul supus la vot va fi acceptat, şeful statului va deveni şi mai puternic.