Sari la conținut

Ultranaționalistul sârb Voislav Șeșeli, achitat de justiția internațională pentru crime de război 

©FOTO: Gulliver/GettyImages

Tribunalul ONU pentru crime de război, cu sediul la Haga, a decis, joi, că Voislav Șeșeli nu are nicio responsabilitate individuală pentru crimele de care era acuzat.

Nouă capete de inculpare figurau în actul de acuzare.

Șeșeli respinsese, de altfel, toate acuzațiile care i se aduceau. 

În vârstă de 61 de ani, Voislav Șeșeli era acuzat de crime de război, acte de tortură şi alte crime comise în Croaţia şi Serbia în anii 1990. El se predase în februarie 2003 justiției internaționale, dar procesul său de la Haga nu a început până în 2007.

În 2014 a fost eliberat de la Haga și lăsat să meargă acasă, la Belgrad, după ce a fost diagnosticat cu cancer la ficat. Cu toate acestea, el a luat parte la proteste în timpul cărora a dat foc steagului Croației, iar luna aceasta a participat la un miting antiguvernamental.

Șeșeli nu a fost prezent, joi, la tribunal și, mai mult, a refuzat chiar oferta tribunalului de a urmări verdictul prin intermediul unui videolink, scrie BBC.

„Victimele vor fi dezamăgite”, a comentat procurorul după anunțarea verdictului. La rândul său, premierul croat a criticat  ceea ce el a numit o achitare „rușinoasă”

În urmă cu o săptămână, același tribunal penal pentru crime de război în fosta Iugoslavie l-a găsit vinovat pentru genocid și crime de război și l-a condamnat la 40 de ani de închisoare pe fostul lider politic al sârbilor din Bosnia, Radovan Karadzici.

Odată cu decizia de joi a justiției, tribunalul a constatat că mandatul de arestare care îl viza pe ultranaționalistul sârb este caduc și deci, Voislav Șeșeli este un om liber. 

Șeșeli, „voievodul cetnicilor”

În perioada conflictului din fosta Iugoslavie, Șeșeli era în fruntea celui mai important partid reprezentat în Parlamentul Serbiei și ar fi condus ideologic milițiile paramilitare sârbe din Croația și Bosnia. Propunea, de pildă, în epocă, ca etnicilor croați să li se taie gâtul nu cu un cuțit, ci cu o linguriță ruginită. În fața tribunalului de la Haga, Voislav Șeșeli a fost judecat pentru nouă acuzații de crime de război și crime împotriva umanității, comise între 1991 și 1993 în Bosnia-Herțegovina, în Croația și Voivodina, provincia multietnică din nordul Serbiei. 

Șeșeli risca 28 de ani de închisoare, după ce stătuse deja 11 ani în detenție în închisoarea internațională de la Scheveningen. Procesul său s-a deschis în 2006, dar a fost amânat după câteva ședințe de audiere și după ce acuzatul a intrat în greva foamei. S-a reluat în 2007 și s-a încheiat în 2012, după 175 de zile de audieri. 

Orator redutabil, Șeșeli este un anticomunist convins. În 1984, el a fost condamnat la opt ani închisoare pentru „activități contrarevoluționare și naționalism”, iar când a izbucnit războiul, s-a autoproclamat „voievodul cetnicilor”, adică șeful unităților paramilitare sârbe. Propovăduia ideea reunirii tuturor teritoriilor sârbești într-un stat unitar, „Serbia Mare”.

Opozant, dar și partener al fostului președinte Slobodan Miloșevici, de mai multe ori ministru, Voislav Șeșeli nu a avut, totuși, niciodată responsabilități executive, rolul său fiind mai degrabă unul ideologic. 

În 2003, Șeșeli s-a predat la TPI și a decis să-și asigure singur apărarea. A recurs la provocări și la confruntări cu Tribunalul, ceea ce i-a adus o condamnare pentru ultraj și una pentru divulgare de informații confidențiale referitoare la martori protejați.  

În ciuda cancerului, Voislav Șeșeli nu și-a pierdut înverșunarea. După ce a ajuns acasă, în Serbia, în 2014, a avut doi inamici cu predilecție: Tomislav Nikolici și Aleksandar Vucici, președintele și respectiv premierul Serbiei, ambii foști discipoli ai săi, care l-au „trădat” în 2008.

Acum, aflat în Serbia, este în fruntea listei partidului său la alegerile parlamentare anticipate convocate pentru 24 aprilie.