Sari la conținut

Ungaria dezarmează 40 de polițiști croați care însoțeau un tren cu refugiați

„Incident grav de graniță”, așa au catalogat evenimentul autoritățile maghiare. Purtătorul de cuvânt al Guvernului spune că „transportul a ridicat suspiciunea unei treceri frauduloase a graniței”.

Trenul avea la bord între 800 și 1.000 de imigranți.

Totuși, se pare că polițiștii unguri nu au fost luați prin surprindere de sosirea trenului. O echipă a televiziunii maghiare aflată la fața locului a filmat mai multe autobuze cu care autorităţile erau pregătite să-i preia pe refugiați. 

În ceea ce-i privește pe polițiștii croați dezarmați, deocamdată autoritățile nu știu cum să procedeze mai departe, transmite corespondentul Digi24 la Budapesta, Balazs Barabas. Cel mai probabil, ei vor fi lăsați să plece.

Informațiile rămân însă contradictorii. Croația susține că niciun polițist al său nu a fost dezarmat în Ungaria, în timp ce Budapesta susține că nu a știut de venirea trenului, autoritățile nefiind notificate în prealabil, așa cum s-a întâmplat în cazul altor transporturi, și de aceea a procedat la sechestrarea vagoanelor în localitatea Magyarboly.

(VIDEO. Imagini cu polițiștii croați dezarmați și declarația purtătorului de cuvânt al Guvernului maghiar)

Croația, care s-a declarat depășită de afluxul masiv de imigranți de pe teritoriul său, a început să transporte, vineri, o parte dintre refugiați către Ungaria sau Slovenia. 

În jur de 1.500 de imigranți au venit la bordul unui tren - al doilea în decurs de 24 de ore - la Zagreb. Poliția croată i-a dus către un centru de înregistrare, apoi i-a lăsat liberi să plece prin propriile mijloace către granița cu Slovenia, situată la numai 20 de kilometri.

Mai la est, 20 de autobuze care transportau fiecare câte 60 de imigranți au putut trece granița cu Ungaria spre seară, la Beremend. Alte 30 de autocare așteptau în cursul serii să treacă granița, iar situația părea calmă, potrivit corespondenților AFP.

Budapesta a acuzat autoritățile croate că îi încurajează pe imigranți să treacă ilegal frontierele Ungariei. Însă Croația, care a devenit noua destinație a refugiaților din Siria și Irak, după închiderea completă a graniței dintre Serbia și Ungaria, a afirmat în cursul serii că a convenit cu Budapesta ca Ungaria să-i lase să treacă pe imigranții „vulnerabili”. Ungaria a negat însă orice acord referitor la trecerea granițelor sale.

În cursul zilei, Croația a confirmat că a început transportarea refugiaților către granița cu Ungaria, declarându-se depășită de situație. Începând de miercuri dimineață, la Zagreb au ajuns peste 17.000 de imigranți care au intrat în Croația din Serbia. 

Autoritățile croate au decis joi să închidă „până la noi ordine” șapte dintre cele opt puncte frontaliere cu Serbia. 

Refugiații din Croația s-au bătut între ei

În Croația, noul punct fierbinte în drumul refugiaților către Europa Occidentală, tensiunea a ajuns, vineri, la cote maxime. Sute de imigranţi s-au luat la bătaie într-un oraş aflat la doi kilometri de frontieră. S-au luptat ca să urce în trenurile și autobuzele care mergeau în Ungaria. În ultimele trei zile, în Croaţia au intrat cel puţin 17 mii de imgranţi, veniţi din Serbia.

Violențele au izbucnit între grupurile de refugiaţi din fața autogării din Beli Manastiri. Oamenii au început să se îmbrâncească după ce au aşteptat mai multe ore să plece din acest oraș croat, situat la doi kilometri de frontiera cu Ungaria. Polițiștii croați au intervenit pentru a calma situația.

Mulţi dintre cei sosiţi în punctul de frontieră din Croaţia au crezut că au ajuns în capitala Zagreb şi nu şi-au ascuns dezamăgirea.

„În această dimineaţă am ajuns aici. Când am venit aici am crezut că suntem în Zagreb, dar am realizat că nu este Zagreb. Nu ştiu ce pot să mai fac acum. Trebuie să mergem în Germania, majoritatea dintre noi trebuie să mergem în Germania sau în Suedia”, a mărturisit unul dintre ei.

Localnicii îi înţeleg pe refugiaţii din Orientul Mijlociu, pentru că şi ei au fost, acum peste 20 de ani, refugiaţi, în timpul războaielor din fosta Iugoslavie.

Am cerut ajutor de peste tot. Este teribil. Şi noi am fost, la rândul nostru, refugiaţi”, spune, cu ochii în lacrimi, Evița Cuturaș, locuitoare din Beli Manastir.

Sute de refugiaţi aşteaptă să plece spre Occident nu doar în autogară, ci şi în staţia de tren de la Tovarnik.

Reprezentanţii agenţiei Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru refugiaţi monitorizează situaţia de la frontierele Croaţiei şi fac apel la găsirea unei soluţii.

Ţările ar trebui să înceteze să îi mai respingă pe refugiaţi, să le închidă graniţele ca apoi ei să reapară la un alt punct de frontieră. Ei trebuie să beneficieze de o soluţie europeană”, a spus Babar Baloch, purtător de cuvânt al UNHCR.

Potrivit ONU, țările europene au o obligație morală și legală să îi ajute pe refugiați și nu ar trebui să le închidă ușile în față.

REPORTAJ. Ore în șir de așteptare la 35 de grade

Mii de refugiaţi au aşteptat ore în şir, într-o căldură de peste 35 de grade, la graniţa dintre Serbia cu Croaţia să fie luaţi cu autocarele şi duşi fie la Zagreb, fie în Ungaria. Şi deşi Croaţia şi-a închis aproape toate punctele de frontieră cu Serbia, imigranţii continuă să vină şi speră să li se permită totuşi să plece mai departe către vestul Europei. Autorităţile de la Zagreb au fost luate prin surprindere de numărul mare de refugiaţi care au sosit la graniţele ţării după ce Ungaria şi-a închis frontiera cu Serbia cu un gard de 3,5 metri.

Obosiţi şi înfometaţi, peste patru mii de refugiaţi, printre care bebeluşi de câteva săptămâni, copii şi femei, s-au trezit blocaţi în micuţul oraş Tovarnik. După aproape 200 de kilometri parcurşi prin Serbia până în localitatea croată, unii dintre şi-au lăsat pur şi simplu bagajele pe marginea drumului şi au fugit să se adăpostească de arşiţă. Alţii au rămas sub soarele dogoritor, de frică să nu-şi piardă rândul la eventualele autobuze care ar fi venit să-i ia.

Puteţi să va faceţi o idee despre cât de mulţi oameni aşteaptă la Tovarnik doar uitându-vă la bagajele pe care le-au lăsat pe marginea drumului. Fiecare dintre ele reprezintă o persoană care aşteaptă autobuzul spre Zagreb sau Beli Monastir. Vor merge fie prin Slovenia, fie prin Ungaria şi vor plăti câteva zeci de euro pentru un bilet dar spun ei că nu contează câtă vreme se apropie de ţinta finală, Germania”, transmite trimisul special al Digi24, Adrian Cojocaru.

Pentru ca aşteptarea să treacă mai uşor, zeci de refugiaţi au început să cânte.

- De ce cântă?

- Pentru că sunt fericiţi, simt libertatea, fără bombe, fără crime. Speră la un viitor.

Fiecare refugiat are în spate o poveste impresionantă. A parcurs mii de kilometri, a plătit sute poate chiar mii de euro şi şi-a riscat viaţa pentru un trai mai bun.

- Unii dintre noi merg în Finlanda, alţii în Belgia sau în Germania. Alţii vor merge şi mai departe. Suntem un grup de 40 de persoane şi suntem împreună.

- Din ce ţări?

- Irak, Siria.

- Avem familii în grup, copii.

Autorităţile din Tovarnik au fost copleşite de numărul mare de refugiaţi ajunşi aici şi au încercat să ţină departe de ochii presei cele câteva incidente petrecute.

Spre seară, la Tovarnik au ajuns câteva autobuze. Oamenii s-au înghesuit să prindă un loc, un loc care pentru ei reprezenta un nou pas făcut spre viaţa mai bună pe care speră s-o găsească în vestul Europei.

„Disperarea oamenilor de a se urca într-unul dintre autobuze e atât de mare, încât de multe ori pur şi simplu plâng şi se roagă de autorităţi să lase fiecare membru al familiei. Sunt familii întregi cu 7-8-10 persoane şi foarte mulţi copii”, transmite Adrian Cojocaru.

Cei 100 de jandarmi şi forţe speciale care au fost trimise de autorităţi au încercat să ţină lucrurile sub control şi să-i asigure pe refugiaţi că nu vor rămâne blocaţi în Tovarnik: „Mai vin autobuze! Este destul loc pentru toţi! Vă rog să păstraţi ordine! Este suficient loc pentru toţi! Mai vin autobuze!”

În ultimele zile de când Ungaria şi-a sigiliat graniţa cu Serbia, peste 17 mii de refugiaţi au intrat în Croaţia. Deocamdată, autorităţile de la Budapesta le permit unora dintre ei să intre în ţară, dar au anunţat că intenţionează să ridice peste 40 de kilometri de gard metalic şi la graniţa cu Croaţia.