Sari la conținut

VIRTUAL. Irakul devine o bombă cu ceas. Statul e amenințat de scindare

Partea sunită a Irakului se simte exclusă de către guvern. Din această cauză, cred că sciziunea ar fi soluţia corectă pentru a opri distrugerile”, a declarat Hussam Abed Khalf, lider al organizației șiite Armata Mehdi, care este de părere că Irakul se va scinda în trei părți.

Situaţia din Irak se agravează de la o zi la alta. Islamiştii au atacat marți un oraş aflat la 60 de kilometri de Bagdad, dar forţele guvernamentale au reuşit să-i oprească. Între timp, Statele Unite au trimis încă 275 de militari ca să păzească ambasada americană, iar oficialii irakieni au cerut sprijin militar.

Zuhair al Nahar, purtător de cuvânt al premierului irakian, a confirmat că Irakul a cerut Statelor Unite să efectueze lovituri aeriene. Irakul ar dori sprijin în domeniul antiterorist, al informaţiilor şi pentru instrucţie.

Irakul are nevoie de un proces politic. Cel mai bun mod de a face acest lucru este includerea triburilor sunnite, a comunităţii, în acest proces, pentru că acum ei se consideră lăsaţi pe dinafară, neglijaţi”, a declarat Nechirvan Barzani, premier al regiunii autonome kurde.

Cea mai mare îngrijorare pentru guvernul irakian, dar şi pentru comunitatea internaţională, o reprezintă siguranţa terenurilor petrolifere din sudul ţării.

În doar o săptămână, insurgenţii din gruparea Statul Islamic în Irak şi Levant (SIIL), susţinuţi de partizani ai fostului regim condus de Saddam Hussein, au cucerit zone importante din nordul şi centrul Irakului, inclusiv cel de-al doilea oraş al ţării, Mosul.

SIIL doreşte înfiinţarea unui stat islamic în zona de la frontiera cu Siria.

Insurgenţii încearcă să înainteze spre Bagdad, iar SIIL a afirmat că a ucis 1.700 de soldaţi şiiţi irakieni, revendicare apreciată drept "îngrozitoare" de purtătoarea de cuvânt a Departamentului de Stat american.

Avansul islamiştilor şi pericolul de a-şi crea propriul stat, face ca vechii inamici să strângă rândurile. Marea Britanie se pregăteşte să-şi redeschidă ambasada de la Teheran. Nici Statele Unite nu mai exclud o apropiere de Iran. Cele două state aflate timp de decenii pe picior de război au acum un interes comun: menţinerea actualului guvern de la Bagdad. Americanii sunt interesaţi de rezervele petroliere ale Irakului, iar iranienii vor să-şi păstreze relaţiile bune cu aliaţii şiiţi de la Bagdad.

Avertisment MAE român: Posibilitățile Ambasadei de a interveni sunt reduse

Misiunea diplomatică a României la Bagdad rămâne deschisă, dar posibilităţile de intervenţie şi de protecţie din partea Ambasadei şi a autorităţilor locale sunt reduse, astfel că românii care ignoră avertismentele de securitate o fac pe propria răspundere, a precizat Ministerul român de Externe.

MAE îi sfătuieşte pe cetăţenii români să evite călătoriile în Irak, deoarece „persistă riscurile generate de acţiuni cu caracter terorist”.

„Situaţia de securitate este precară, iar posibilităţile de intervenţie şi de protecţie din partea Ambasadei României şi a autorităţilor locale sunt reduse", astfel că „cetăţenii români care ignoră avertismentele Ministerului Afacerilor Externe şi se deplasează în zone de risc, o fac pe propria răspundere şi vor suporta consecinţele unor astfel de călătorii, având în vedere că posibilităţile de intervenţie ale misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare în astfel de zone sunt reduse", informează MAE, la solicitarea Mediafax.

Totodată, cetăţenii români care sunt nevoiţi să se deplaseze în Irak sau se află deja pe teritoriul acestei ţări sunt sfătuiţi să se adreseze Ambasadei României la Bagdad şi să îşi anunţe prezenţa în regiune, comunicând propriile coordonate pentru a putea fi contactaţi în situaţii de urgenţă.

Ministerul Afacerilor Externe precizează că urmăreşte "cu profundă preocupare" evoluţiile generale din Irak şi exprimă îngrijorarea faţă de deteriorarea semnificativă a situaţiei de securitate, cu precădere în regiunile nord-vestice şi centrale.

„Intensificarea atacurilor în ultima perioadă constituie o ameninţare directă la adresa securităţii şi stabilităţii statului irakian şi are potenţial de destabilizare a întregii regiuni", se mai arată în răspunsul MAE.