Sari la conținut

Vladimir Putin și Barack Obama au vorbit la telefon despre Transnistria

FOTO: AFP/MEDIAFAX

Președintele Putin a subliniat că Rusia se pronunță pentru o reglementare „corectă și cuprinzătoare” a conflictului din Transnistria și speră în eficiența activității actualului format de negociere „5 plus 2” (în care Rusia, Ucraina și OSCE sunt mediatori, iar SUA și UE au statut de observatori - n.r.), arată comunicatul Președinției ruse.

Acest format de negociere nu a adus niciun progres semnificativ în reglementarea conflictului transnistrean în ultimii 15 ani, iar discuțiile s-au împotmolit în repetate rânduri.

În ceea ce privește situația din Ucraina, Vladimir Putin i-a atras atenția omologului american asupra continuării abuzurilor din partea „extremiștilor”, care, în totală impunitate, comit acte de intimidare la adresa locuitorilor „pașnici”, autorităților guvernamentale și instituțiilor de aplicare a legii din diferite regiuni ale țării și din Kiev.

În acest context, președintele rus a sugerat examinarea unor posibili pași pe care îi poate face comunitatea internațională pentru a ajuta la stabilizarea situației.

Cei doi președinți, susține Kremlinul, au căzut de acord ca acești parametri specifici pentru activitatea comună să fie discutați în viitorul apropiat de miniștrii de externe rus și american.

Cum se văd lucrurile de la Casa Albă: Putin să dea un răspuns scris

Casa Albă a publicat, la rândul ei, un comunicat despre convorbirea telefonică pe care au avut-o cei doi președinți, însă în comunicat nu este pomenit niciun cuvânt despre Transnistria. În schimb, americanii susțin că Putin a vrut să discute despre propunerea de reglementare a crizei ucrainene pe care Washingtonul ar fi avansat-o anterior.

Semnificativ este că președintele Obama i-a cerut omologului rus un răspuns concret în scris la această propunere.

Statele Unite i-au cerut Rusiei să-și retragă trupele în bazele din Crimeea și să angajeze un dialog cu guvernul ucrainean, cu mediere internațională. De asemenea, în Ucraina ar urma să fie trimiși observatori internaționali pentru a monitoriza situația minorității ruse.

Și în comunicatul american este menționată o viitoare întâlnire între secretarul de Stat John Kerry și șeful diplomației ruse, Serghei Lavrov.

Iată cum sună comunicatul Casei Albe:

„Președintele Putin l-a sunat astăzi pe președintele Obama pentru a discuta despre propunerea americană de reglementare diplomatică a crizei din Ucraina, propunere pe care secretarul Kerry a prezentat-o din nou ministrului de Externe Lavrov la întâlnirea pe care au avut-o la Haga la începutul acestei săptămâni și pe care noi am elaborat-o după consultările cu partenerii noștri ucraineni și europeni. Președintele Obama a sugerat ca Rusia să formuleze un răspuns concret în scris. Președinții au căzut de acord ca John Kerry și Serghei Lavrov să se întâlnească pentru a discuta pașii următori.

Președintele Obama a menționat că guvernul ucrainean continuă să aibă o abordare reținută și de detensionare a crizei și continuă reforma constituțională și pregătirea alegerilor democratice și a cerut Rusiei să sprijine acest proces și să evite noi provocări, inclusiv masarea de trupe la granița cu Ucraina.

Președintele Obama a ținut să sublinieze că Statele Unite continuă să sprijine o cale diplomatică de rezolvare a crizei, în strânsă consultare cu Guvernul Ucrainei și urmărind sprijinirea poporului ucrainean. Președintele Obama a spus clar că această perspectivă rămâne posibilă numai dacă Rusia își retrage trupele și nu face niciun alt pas către o nouă încălcare a integrității și suveranității ucraienene. Președintele Obama a reiterat că Statele Unite s-au opus cu tărie acțiunilor pe care Rusia deja le-a întreprins în direcția nerespectării suveranității și integrității teritoriale”.

CONTEXT

Discuţia telefonică dintre cei doi lideri a avut loc după ce Barack Obama şi-a exprimat temerea că armata rusă va invada Ucraina. Preşedintele american crede că atât timp cât militarii ruşi vor rămâne în apropierea graniţei cu Ucraina nu sunt şanse ca tensiunile din regiune să fie dezamorsate.

Am văzut trupe masate de-a lungul acelei frontierei sub pretextul unor exerciții militare. Este posibil să încerce să intimideze Ucraina, dar este la fel de posibil să aibă alte proiecte. În oricare dintre cazuri, pentru ca situaţia să revină la normal este necesar ca Rusia să îşi retragă trupele”, a declarat președintele Barack Obama într-un interviu televizat.

Liderul de la Casa Albă făcea referire la cei 100.000 de soldaţi ruşi, după cum susţin autorităţie de la Kiev, care ar fi fost cantonaţi de-a lungul graniţei estice a Ucrainei.

Cum era de aşteptat, Rusia a negat informaţiile şi a acuzat Occidentul că este greşit informat sau că este de rea-credinţă.

Mai mult, într-un gest de sfidare, Vladimir Putin s-a declarat mândru de acţiunile militarilor ruşi în Crimeea. „Evenimentele recente din Crimeea au fost un test serios. Au demonstrat atât noile capacităţi ale forţelor noastre armate, cât şi moralul ridicat al personalului”, a spus Vladimir Putin.

Liderul de Kremlin face totuşi o concesie - a fost de acord să înapoieze Kievului tehnica militară şi armamentul, confiscate atunci când militarii ruşi au pus stăpânire pe bazele militare ucrainene din Crimeea.

Serghei Şoigu, ministrul rus al Apărării , i-a spus lui Vladimir Putin: Vă cer permisiunea de a începe predarea către Ucraina a armelor şi a tehnicii militare.

Putin: Navele de război şi avioanele ?

Șoigu: Da.

Putin: Sunt de acord. Puteţi începe.

Occidentul nu crede însă în concesiile făcute de ruşi. Dimpotrivă, Barack Obama este de părere că Vladimir Putin deplânge încă destrămarea URSS.

Ce urmăreşte Vladimir Putin? Ei bine, dacă e să ne luăm după ceea ce spune... Putem să avem încredere în ceea ce spune? Arată că are încă resentimente puternice faţă de destrămarea URSS. De altfel, în repetate rânduri a spus că destrămarea URSS este un lucru tragic”, a declarat Barack Obama.

Iurie Leancă: „Nu am putea face nimic pentru a rezista unui atac din exterior”

De un conflict în regiune se tem şi Republica Moldova şi Polonia. Premierul moldovean, Iurie Leancă, şi omologul său polonez, Donald Tusk, au declarat la unison că o prelungire a tensiunilor de la graniţa de est a Ucrainei ar putea afecta întreaga regiune. Şeful Executivului de la Chişinău a avertizat din nou că Transnistria ar putea deveni noul punct fierbinte în geopolitica Europei de Est.

Şeful executivului de la Chişinău se teme că anexarea Crimeea de către Rusia „poate ridica aşteptări” în Transnistria.

„Avem un regim separatist în Transnistria care, din păcate, este capabil, prin decizii şi acţiuni unilaterale, să provoace situaţii conflictuale. Facem apel la bunul lor simţ, dar şi la cei mai importanţi parteneri ai noştri - europeni, americani, ruşi şi ucraineni - să prevină posibile scenarii de destabilizare a situaţiei. Şi suntem siguri că nimeni nu îşi doreşte un alt focar de tensiune”, a declarat Iurie Leancă.

Mai exact, premierul Republicii Moldova se teme că armata rusă ar putea prelua controlul asupra regiunii speratiste, iar țara sa nu va putea face faţă singură unei ameninţări din partea Moscovei.

„Nu am putea face nimic pentru a rezista unui atac din exterior. Sper doar că întreaga situaţie va fi rezolvată printr-o abordare diplomatică”, a spus șeful Guvernului de la Chișinău.

Premierul polonez, Donald Tusk, este de părere că o prelungire a tensiunilor în Ucraina s-ar putea dovedi fatală pentru pacea şi securitatea din zona Mării Negre.

„Sper ca toţi vecinii Ucrainei să înţeleagă că această ţară are nevoie de ajutor, nu de acţiuni ostile”, a declarat Tusk.

Transnistria şi-a declarat independenţa faţă de Chişinău în 1990. De atunci, liderii regiunii separatiste şi-au exprimat în repetate rânduri dorinţa de a se alipi la Federaţia Rusă. Ultimul apel de acest fel către Moscova a fost făcut săptămâna trecută când preşedintele Parlamentului de la Tiraspol a cerut Legislativului rus să adopte o lege prin care regiunea separatistă să fie alipită Rusiei.