Sari la conținut

Alegeri Moldova. Educația și Sănătatea, distruse de corupție

Subfinanțarea distruge încet, dar constant, în Republica Moldova, două dintre cele mai importante componente ale oricărei societăți: educația și sistemul de sănătate. Specialiștii, prost plătiți, au două opțiuni: fie pleacă peste hotare, fie își suplimentează veniturile prin metode ilegale.

Executivul de la Chișinău alocă, anual, 7 la sută din produsul Intern Brut pentru Educație. În ultimii doi, ani banii pentru reabilitarea grădinițelor au venit exclusiv de la Guvernul României. De asemenea, și Banca Mondială a oferit 40 de milioane de dolari pentru programe de reformă în domeniu. Chiar dacă sunt mulţi bani, puţini ajung la destinatari. Acelaşi lucru se întâmplă şi în sănătate. Acest domeniu beneficiază de 12% din PIB, dar tot degeaba. Cei mai mulţi bani sunt înghiţiţi de corupţie şi birocraţie.

Şpaga, acceptată tacit în sistemul de sănătate

Nimic nou sub soare, nici la frații noștri de peste Prut. În sistemul medical din Republica, şpaga este cea care îi dă bolnavului o șansă la viață. O recunosc cu resemnare medicii, dar şi reprezentanţii statului.

„Vrea la cel mai bun medic și vrea să rezolve problemele bine, să aibă o atitudine grijulie, dă niște bani”, a explicat purtătorul de cuvânt al Institutului de Medicină Urgentă, Petru Craveț.

„Mai avem și așa numita mulțumire a pacienților, un lucru pe care nu-l putem nega și de fapt e un lucru care poate ne mai menține”, a adăugat medicul anestezist Ion Cavîrjîc.

Un medic rezident câștigă puțin peste 100 de euro pe lună, iar un specialist aproximativ 300. Mulți dintre pacienții lor însă o duc și mai rău, în condițiile în care în Moldova, pensia este de cel mult 30 de euro iar salariul mediu pe economie, 200 de euro.

Rodica Nofid, rezident în anul doi la anestezie generală și terapie intensivă, câştigă 130 de euro pe lună. În timpul liber, învață limba germană cu gândul că va pleca să muncească în Vestul Europei.

„Am făcut comparație între medicii rezidenți și ei primesc în jur de 30-40 de ori mai mult decât medicul din Republica Moldova. Eu locuiesc cu părinții și cel puțin nu trebuie să plătesc chiria și asta mă salvează foarte mult”, a explicat medicul.

135 de euro, salariul minim pentru un profesor începător

La fel de prăbușit este și sistemul de educație din Republica Moldova, și aceasta tot din cauza sărăciei cronice.

„Salariul minim pentru un începător, pedagog începător, în euro, ar fi de 135 de euro. Deci, cu 135 de euro nu reușești bineînțeles să-ți creezi un viitor, o familie”, a precizat ministrul Educației din Republica Moldova, Corina Fusu.

Este motivul pentru care la catedra rămân doar dascălii care se hrănesc mai mult cu pasiune și cu dorința de a le reda copiilor identitatea națională.

În fiecare an 1800 de elevi pleacă din Republica Moldova pentru a învăța în școli din România.

„Aş vrea să mă întorc, să schimb ceva acolo pentru că, dacă am pleca toţi, cine ar fi masa care schimbă? Ar trebui cineva să mobilizeze populaţia că suntem, aşa, într-un soi de somn”, a spus Ana Nenescu, elevă la Colegiul „Mihai Eminescu” din Iași.

Ana a lăsat acum doi ani Chișinăul pentru Iași. Pentru ea nu este doar un alt oraș, ci locul care i-a schimbat destinul.

„Cred că Europa are un alt gen şi un alt tip de învăţământ şi un alt tip de educaţie şi asta am observat când am venit aici. Poate că ne despart câţiva kilometri, să spunem aşa, dar e o diferenţă mare între”, a adăugat Ana Nenescu.

Lucia Argint, profesor de istorie în Chișinău de 18 ani, are o poveste aparte. În anul 2012 a fost numită „Pedagogul anului" și a fost recompensată de Guvern cu 2.200 de euro. Chiar dacă aprecierile din partea autorităților vin rar, pasiunea pentru ceea ce face o determină să nu își abandoneze profesia.

„Vreau să găsesc în fiecare zi un argument care să mă convingă să rămân aici și sunt o optimistă de fapt. Asta înseamnă că eu mai sper încă în viitorul acestei țări”, a spus Lucia Argint.