Sari la conținut

Alegeri în Moldova. Prinşi între Rusia şi UE

Incertitudine. Multă teamă şi neîncredere. Aceasta este atmosfera din Republica Moldova înaintea alegerilor prezidenţiale.

Prinşi între Rusia, un fost stăpân care nu-i lasă în pace, şi Uniunea Europeană, care a început să-şi închidă porţile, moldovenii îşi vor decide viitorul pe 30 octombrie. Prezentul este dramatic: Moldova ramâne cel mai sărac stat din Europa şi din cele 3,5 milioane de cetăţeni, peste un milion lucrează în străinătate.

Cel mai importat indicator pe care-l avem în acest moment apropo de situația internă: 80% nemulțumirea. România nu a avut nici după criză - căderea din 2010 și ce a urmat - mai mult de 65%”, subliniază Dan Dungaciu, directorul Institutului de Relații Internaționale a Academiei Române. „Șansele Republicii Moldova pentru integrare în UE nu sunt nici măcar teoretice”, adaugă el.

În aceste condiții, nu este de mirare că 40% dintre moldovenii apţi de muncă au plecat în străinatate. Cei care au cel mai mult de suferit sunt însă copiii.

În jur de 21% dintre copii au cel puţin un părinte plecat la muncă peste hotare şi în jur de 5 procente din toţi copiii din Moldova au ambii părinţi plecaţi la muncă peste hotare”, arată Cezar Gavriliuc, președintele Centrului de Informare şi Documentare privind Drepturile Copilului.

Moldovenii asistă la o campanie electorală care are gustul unei ciorbe reîncălzite: promisiuni multe, fără acoperire.

„Răspunsurile acestea, toate, sunt mai degraba copii ale unor mesaje care s-au mai vândut, din nefericire. De ce ar trebui să ne preocupe în România? Țara noastră va rămâne pe o perioadă lungă de timp stat de frontieră euroatlantică”, explică Dan Dungaciu.

Candidatul socialist promite federalizarea și vrea să ducă țara mai aproape de mama Rusie.

La un capăt, avem un candidat, Igor Dodon, socialist. Vrea apropierea de Rusia - parteneriat strategic, redeschiderea piețelor, produsele trebuie vândute pe piațaa rusă (...). Un personaj care a stat în fotografii la alegerile locale cu Putin. Când te fotografiezi cu Putin nu există prânz gratis, vorba saxonilor, nu o faci degeaba, prețul îl va plăti strategic”, spune Dan Dungaciu.

Andrei Năstase, candidatul Partidului Platforma Demnitate și Adevăr, s-a retras din cursă la începutul lunii, motivând că vrea să-i sporească șansele candidatei proeuropene, ca și el, Maia Sandu.

„Andrei Nastase a fost retras, nu s-a retras. (Reporter: De către cine?) Asta e o întrebare bună, cineva va trebui să răspundă”, comentează Dan Dungaciu.

Fost ministru al educației în guvernul lui Vlad Filat, Maia Sandu candidează din partea Partidului Acţiune şi Solidaritate.

„Maia Sandu e reprezentanta acelor moldoveni proeuropeni, împotriva sistemului”, spune Dan Dungaciu.

Culmea, devalizarea a trei bănci și evaporarea unui miliard de dolari în anul 2014 nu pare a fi o problemă gravă pentru niciunul dintre cei care vor să conducă țara.

„Marea minciuna a alegerilor prezidențiale e că nimeni nu discută. Ce s-a întâmplat cu miliardul? Miliardul a fost furat de fapt de două ori”, arată Dan Dungaciu.

Cele mai mari averi se fac prin utilizarea statului în calitate de instrument de dobândire și redistribuire a venituror.

Dan Dungaciu: „Sărăcia moldovenilor în acest moment este o consecință directă și indirectă a furtului miliardului”.

Legăturile subterane dintre politic și economic explică într-o mare măsură de ce afacerile cu statul rămân cel mai la îndemână mijloc de îmbogățire.

Principala avuție este formată din gestiunea unor întreprinderi afiliate statului sau aflate în control direct al acestuia, ceea ce înseamnă că se produce combinația, mariajul, dintre lupta politică și lupta de interese economice”, explică Roman Chirca, expert economist.

Din cauza „dispariției” miliardului, credibilitatea Moldovei pe plan extern a avut de suferit. Mai multe bănci au cumpărat dolari, ceea ce a dus la devalorizarea rapidă a leului moldovenesc. Cine i-a sărăcit și mai mult pe moldoveni rămâne un mister. Cert est un singur lucru:

Republica Moldova e ca România la începutul anilor 90, fără luminița de la capătul tunelului. Orice este posibil și nimic nu e imposibil”, conchide Dan Dungaciu.