Cine va fi preşedintele Moldovei? Profilul candidaţilor
Vom şti cine va fi preşedintele Republicii Moldova peste încă două săptămâni, când va avea loc un al doilea tur de scrutin.
„Sunt încrezut (sic! - n.r.) că vom găsi limbă comună pe filiera stângă. Nu faceți isterie și declarații! Uităm turul doi și ne consolidăm”, a declarat Igor Dodon, într-o conferință de presă, luni, după ce a aflat că i s-a spulberat visul de a fi ales președinte din primul tur de scrutin.
După numărarea a peste 99 la sută dintre voturi, doi candidaţi se vor întrece pentru fotoliul de preşedinte: socialistul Igor Dodon şi pro-europeana Maia Sandu. Zece procente îi despart pe cei doi după voturile din primul tur.
Cetăţenii moldoveni nu vor avea de ales doar între doi candidaţi peste două săptămâni. Alegerea lor va fi şi între un parcurs proeuropean şi altul apropiat de Rusia.
Candidatul socialiştilor, Igor Dodon, este susţinut puternic de Moscova, vrea să întoarcă parcursul european al Republicii Moldova şi, deci, să întoarcă ţara către Rusia. În schimb, Maia Sandu reprezintă visul pro-european, are studii în Statele Unite, a lucrat la FMI şi este apreciată de tinerii moldoveni.
Igor Dodon, în vârstă de 41 de ani, are studii în economie şi, înainte să se lanseze în politică, a predat la trei facultăţi din Republica Moldova. În ultimele zile ale campaniei electorale, presa de la Chișinău a relatat că ar exista suspiciuni de plagiat în teza sa de doctorat. S-ar fi inspirat din autori români.
Debutul în viaţa publică și l-a făcut prin intermediul Partidului Comuniştilor al lui Vladimir Voronin. A fost timp de trei ani ministru al economiei, între 2006 şi 2009. În 2009, a fost ales deputat pe listele comuniştilor, iar în vara lui 2011 a candidat din partea partidului pentru Primăria Chişinăului. A fost foarte aproape de victorie, dar printr-o răsturnare spectaculoasă de situaţie, a pierdut pe ultima sută de metri cursa electorală în fața lui Dorin Chirtoacă, actualul edil. În orașul Chişinău, alegătorii îl votaseră pe Dodon și comunistul (pe atunci) dominase cursa electorală pe întreaga durată a numărării voturilor. Chirtoacă a câștigat în cele din urmă, graţie voturilor din suburbiile capitalei. Sunt circumscripțiile care acum, la alegerile prezidențiale, au votat-o pe Maia Sandu.
În iarna lui 2011, Dodon a plecat din Partidul Comuniştilor şi a preluat conducerea Partidului Socialiştilor, pe care l-a revitalizat.
Doctrina lui Igor Dodon este clară: denunţarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană, aderarea la Uniunea Vamală Rusia-Belarus, federalizarea Republicii Moldova şi îndepărtarea de România şi de Occident.
„Voi întreprinde toate acțiunile necesare pentru a interzice prin lege unionismul în Republica Moldova. Tot felul de unionism. Și cei care vor să se unească în Est, și în Vest. Noi trebuie să pastrăm statalitatea Republicii Moldova. Aici niciodată nu vor fi soldaţi NATO, tancuri NATO, nu doar ale americanilor, ale oricărui stat”, promite Dodon.
Igor Dodon vorbeşte fluent limbile română, rusă şi franceză şi are cunoştinţe de engleză şi germană. Este căsătorit şi are doi copii. De altfel, la votul din primul tur, a avut grijă să potențeze imaginea sa de familist și a ținut tot timpul în brațe unul dintre copii.
Maia Sandu (44 de ani), candidata Partidului Acţiune şi Solidaritate, este tot economist, dar cam aici se opresc asemănările cu Igor Dodon. Studiile din Republica Moldova le-a completat cu un Master în Administraţie Publică la Universitatea Harvard din Statele Unite. Timp de doi ani, între 2010 şi 2012, a fost consilier al Directorului Executiv al Băncii Mondiale.
În 2012, a revenit în ţară pentru a prelua Ministerul Educaţiei. A deţinut acest portofoliu timp de trei ani. În iulie 2015, a fost propusă drept candidat la postul de premier, dar condiţiile ei nu au fost acceptate de către alianţa proeuropeană de la Chişinău.
În decembrie 2015, pe fondul tensiunilor provocate de imposibilitatea Parlamentului de a numi un guvern, Maia Sandu a anunţat că îşi va face un partid. În ultimele luni a devenit unul dintre liderii mişcării proeuropene şi anticorupţie.
„Clasa politică existentă este una expirată. Aceasta a descurajat, a decepţionat cetăţenii şi această clasă politică trebuie să plece. Avem nevoie de o nouă clasă politică, formată din oameni oneşti şi corecţi”, spune candidata Partidului Solidaritate și Acțiune.
Maia Sandu vorbește fluent engleză, rusă, spaniolă și este necăsătorită.
Republica Moldova a avut, în cei 25 de ani de independenţă, șapte președinți. Doi dintre aceștia au fost aleși de popor, iar din septembrie 2009 și până în martie 2012 Republica Moldova a avut trei președinți interimari, pentru că Parlamentul s-a aflat în blocaj politic și nu a putut alege un candidat, scrie agora.md.
Citiți și: Cum s-a desfășurat votul în Moldova. Harta turului I și explicații
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
