Sari la conținut

Igor Dodon vrea alegeri parlamentare anticipate

Candidatul pro-rus la președinția Republicii Moldova, Igor Dodon, câștigătorul alegerilor prezidențiale, a anunțat luni că va propune organizarea de alegeri parlamentare anticipate în 2017, scopul fiind îndepărtarea guvernului pro-european, potrivit Le Figaro.

igor dodon molodva agerpres_9223915

Igor Dodon a explicat într-un interviu telefonic acordat Rossiya 24 că această inițiativă vizează îndepărtarea actualului guvern pro-european pentru ca el și aliații săi să își poată pună în aplicare proiectele.

Parlamentul Moldovei are 101 membri în acest moment, iar cele mai multe mandate le au socialiștii.

Alegerile parlamentare au avut loc pe data de 30 noiembrie 2014. Mandatele de deputat au fost distribuite în felul următor: PSRM — 24 mandate, PLDM — 10, PCRM — 7, PDM — 20, PL — 13 și deputați neafiliați - 27.
 
Între timp, de la alegerile parlamentare, configurația politică a Parlamentului a mai variat puțin, unii deputați părăsind grupurile parlamentare cărora le erau inițial afiliați.
 
Ce șanse are demiterea guvernului? Are Dodon majoritate?
 
În plus, fostul lider al PLDM, Vlad Filat, ales deputat în 2014, a fost arestat în 2015, ceea ce a generat un adevărat cutremur politic la Chișinău.
 
După ce a fost demis premierul liberal-democrat Valeriu Streleț, la 29 octombrie 2015, au urmat lungi negocieri pentru formarea unei noi coaliții parlamentare.
 
Din 2009, după „Revoluția Twitter”, puterea la Chișinău este deținută de o alianță între așa-numitele partide proeuropoene: Partidul Democrat (al lui Marian Lupu și al influentului om de afaceri Vlad Plahotniuc), Partidul Liberal Democrat (al fostului premier Vlad Filat) și Partidul Liberal (al lui Mihai Ghimpu, din care face parte din edilul din Chișinău, Dorin Chirtoacă). În cei șapte ani de guvernare, aceste trei partide au fost măcinate însă de disensiuni și tensiuni interne.
 
La un moment dat, în toamna anului trecut, Partidul Democrat, Partidul Liberal, 14 foști deputați comuniști și șapte deputați liberal-democrați - care au încălcat consemnele date de partid (PLDM al fostului premier Vlad Filat) de a se situa în opoziție - au anunțat crearea unei majorități parlamentare (56 de parlamentari din 101).
L-au propus ca premier pe Vlad Plahotniuc, un controversat om de afaceri.
S-a spus atunci că această majoritate, în special deputații din PDLM, a fost „cumpărată” de Vlad Plahotniuc.
 
Președintele a respins însă candidatura lui Plahotniuc, invocând un articol din Constituție referitor la integritatea morală a persoanei desemnate pentru postul de prim-ministru, și l-a propus pe unul dintre consilierii săi, Ion Păduraru, pentru funcția de premier, după ce în prealabil ceruse reconfirmarea coaliției parlamentare (între timp, apăruseră informații că deputații din PDLM și-ar fi retras semnăturile de pe Declarația de constituire a alianței). După ce coaliția a reconfirmat că are majoritatea necesară, Ion Păduraru s-a retras, astfel că noul candidat propus președintelui - și de data aceasta acceptat - a fost democratul Pavel Filip.
 
Prin urmare, majoritatea în Parlamentul de la Chișinău este marcată de instabilitate. În ceea ce-i privește pe comuniștii lui Vladimir Voronin, aceștia au poziții oscilante, dar s-au situat în general în opoziție față de proeuropeni. Mulți dintre deputații socialiști, inclusiv liderul Igor Dodon, provin, de altfel, din rândurile comuniștilor.