Cine e și ce vrea Dodon? Portret de politician
Socialistul Igor Dodon, care a câștigat duminică alegerile prezidențiale din Republica Moldova, devine, la 41 de ani, unul dintre cei mai tineri șefi de stat din Europa. În nici zece ani, Igor Dodon a ajuns de la un nume aproape necunoscut la funcția supremă în stat. Cum se explică succesul acestui politician tânăr?
Debutul în viaţa publică și l-a făcut prin intermediul Partidului Comuniştilor al lui Vladimir Voronin. A fost timp de trei ani ministru al economiei, între 2006 şi 2009. În 2009, a fost ales deputat pe listele comuniştilor. Dar după doi ani a schimbat macazul şi a preluat conducerea Partidului Socialiştilor, pe care l-a revitalizat.
Doctrina lui Igor Dodon este clară: denunţarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană, aderarea la Uniunea Vamală Rusia-Belarus, federalizarea Republicii Moldova şi îndepărtarea de România şi de Occident. Este cunoscut pentru declaraţiile controversate pe care le-a făcut de-a lungul timpului. Iată câteva dintre ele:
„Primii bani mai mari i-am câştigat atunci când am descărcat câteva vagoane cu ciment”.
„Eu mă consider moldovean, sunt cetăţean al Republicii Moldova şi vorbesc limba moldovenească”.
„Trebuie să le aducem aminte moldovenilor ce făceau jandarmii români între 1918 şi 1940. Probabil aţi uitat. O să vă aducem aminte”.
„Unica soluție pentru a păstra țara, pentru a reintegra țara este o soluție de federalizare”.
„Unionismul este o sectă politică care trebuie scoasă în afara legii”.
Igor Dodon, preşedintele ales al Rep. Moldova
- născut la 18.02.1975, satul Sadova, RSS Moldovenească
- 41 de ani, economist
- a debutat în politică alături de comunişti
- 2006 - 2009: ministrul Economiei
- 2009: ales deputat pe listele PCRM
- 2011: pleacă din PCRM şi se alătură PSRM
- vrea aderarea la Uniunea Vamală cu Rusia
- vrea să denunţe Acordul de Asociere la UE
- susţine că vorbeşte "limba moldovenească"
Duelul cu Chirtoacă, prima propulsare pe scena politică „mare”
La alegerile locale din iunie 2011, Igor Dodon s-a duelat cu Dorin Chirtoacă în turul doi al scrutinului pentru funcţia de primar al Chişinăului. Cursa a fost foarte strânsă și Dodon a fost foarte aproape să producă surpriza. Chirtoacă a câştigat pe ultima sută de metri, având peste 50 la sută din voturi, iar Dodon, puţin peste 49 la sută. La scurt timp, Dodon părăsește partidul lui Voronin și ajunge el însuși lider de partid, devenind conducătorul socialiștilor. Partidul, fondat de la sfârșitul anilor 90, este revitalizat odată cu „dezertarea” unor deputați comuniști, între care fostul premier Zinaida Greceanîi. Aceștia au plecat din partidul lui Vladimir Voronin după ce acesta nu a mai fost șef al statului.
În perioada 2012 - 2014, Igor Dodon a organizat periodic proteste, cerând demisia primarului Dorin Chirtoacă. Ulterior, el a pledat pentru un referendum de demitere a edilului Capitalei.
În martie 2012, grupul lui Dodon l-a votat împreună cu Alianţa pentru Integrare Europeană pe Nicolae Timofti în funcţia de şef al statului. Ulterior, însă, Dodon a declarat că regretă votul său pentru Timofti.
Sub conducerea lui Dodon, socialiștii încep să devină mai radicali decât comuniștii, situându-se și mai la stânga eșichierului politic. În orice caz, sunt mult mai apropiați de Moscova.
Apropierea de Rusia
Igor Dodon nu și-a ascuns preferinţa pentru o relaţie privilegiată a Moldovei cu Rusia, fie şi în detrimentul celei cu Uniunea Europeană. În 2014, Dodon a vorbit despre necesitatea ca Moldova să renunţa la Acordul de Asociere şi Liber Schimb cu UE pentru a pune capăt blocării exporturilor de produse agroalimentare din Moldova către Rusia. Astfel, anularea Acordului a fost unul din punctele programului cu care PSRM s-a prezentat la alegerile parlamentare din noiembrie 2014, pe care – din nou un succes politic important – le-a câștigat, fără a avea însă și majoritatea necesară să guverneze.
„Exporturile pot şi vor fi reluate în Federaţia Rusă după alegerile parlamentare din 30 noiembrie. Şi acest lucru depinde direct de decizia guvernării care va fi aleasă. Trebuie să înţelegem că atât timp cât Acordurile care au fost semnate cu UE nu vor fi anulate, şanse de a reveni pe piaţa rusă sunt mici”, spunea Dodon în 2014, reamintește News.ro.
Doi ani mai târziu, poziţia lui Dodon a rămas neschimbată. Astfel, la ultima confruntare televizată cu Maia Sandu, el a şi-a exprimat din nou orientarea spre Rusia. „Prima vizită pe care o voi face în calitate de preşedinte va fi în Rusia, unde voi discuta două probleme: reluarea exporturilor şi rezolvarea problemelor migranţilor. Trebuie să le asigurăm condiţii normale de muncă. Fără piaţa rusă, economia Moldovei nu va rezista”, a argumentat Dodon.
Declaraţii şi promisiuni din campania electorală
El susţinea că primul decret pe care îl va semna, dacă va câştiga alegerile, va viza miliardul furat. „Miliardul furat trebuie să fie întors de hoţi. Voi anula legislaţia care pune pe spatele cetăţeanului miliardul furat din cele trei bănci”, mai spunea Dodon în campania electorală.
Igor Dodon a promis că dacă va fi ales preşedinte va anula examenul de bacalaureat pentru liceeni, considerând că toţi elevii trebuie să termine studiile medii şi că bacalaureatul va fi obligatoriu doar pentru cei care doresc să-şi continue studiile peste hotare. El a făcut aceste declaraţii în contextul în care a acuzat-o pe Maia Sandu că este vinovată de sinuciderea a 400 de elevi în perioada în care a condus Ministerul Educaţiei. Dodon a susţinut că rata ridicată de sinucideri are drept cauză reformele implementate de Maia Sandu, inclusiv prin introducerea camerelor de supraveghere la examenul de Bacalaureat.
Dodon – despre care presa a scris că ar fi vizat de niște suspiciuni de plagiat în lucrarea de doctorat - a mai promis că va insista ca istoria României să fie scoasă din programa şcolară şi înlocuită cu istoria Republicii Moldova.
Cum privește relația cu România
În ceea ce priveşte relaţia cu România, Dodon a susţinut că îşi doreşte relaţii bune cu România, dar va fi categoric „împotriva celor care vor să lichideze statalitatea Republicii Moldova”.
„Românii sunt prietenii noştri, sunt vecinii noştri, dar este o vorbă: fraţi, fraţi, dar fiecare la casa lui. Niciodată nu am fost anti-român şi niciodată nu voi fi anti-român”, a insistat socialistul. „Eu sunt pentru relaţii bune cu România, dar voi fi categoric împotriva celor care vor să lichideze statalitatea Republicii Moldova, cum este Maia Sandu. Unioniştii în Republica Moldova nu au nicio şansă”, a avertizat el.
Lupta împotriva celor care pledează pentru unirea Republicii Moldova cu România se află, de asemenea, pe agenda lui Dodon. „Eu voi insista ca istoria Moldovei să revină în şcoli. Copiii noştri trebuie să cunoască adevărul istoric. Sunt multe lucruri în istoria românilor care nu corespund realităţii. Eu mă bazez pe Constituţie, iar în ea scrie limba moldovenească”.
De asemenea, el a insistat pe necesitatea neutralităţii Republicii Moldova, susţinând că trupele ruse vor pleca doar după rezolvarea conflictului din Transnistria şi că războiul a pornit de la unionişti ca Maia Sandu.
Rolul președintelui în Republica Moldova
Rolul preşedintelui este destul de limitat în Republică Moldova, care este republică parlamentară. Are însă unele prerogative importante – are dreptul de a întoarce legi în Parlament, poate dizolva legislativul (dar numai în unele condiţii) şi numește premierul. Preşedintele moldovean a fost ales, până în acest an, în mod indirect, adică prin votul parlamentarilor, după alegerile legislative. Curtea Constituţională a decis însă în 4 martie reîntoarcerea la votul direct pentru desemnarea preşedintelui şi a declarat neconstituţională modificarea anterioară din 2000.
După plecarea de la putere a comunistului Vladimir Voronin – care a avut două mandate succesive de președinte (opt ani) – Moldova a intrat într-un blocaj politic pentru o perioadă îndelungată, tocmai pentru că în Parlament nu exista majoritatea necesară pentru alegerea unui nou președinte. Tocmai de aceea, la un moment dat, Republica Moldova a avut președinte interimar, în persoana președintelui Parlamentului, liberalul Mihai Ghimpu. În acea perioadă, relațiile cu Moscova au fost cele mai tensionate, mai ales după ce șeful interimar al statului, considerat proroman, a semnat un decret de instituire a unei zile a ocupației sovietice.
Rămâne de văzut ce fel de președinte va fi Igor Dodon și ce formă va lua temuta apropiere de Rusia. Ecuația puterii la Chișinău este complicată. Teoretic, Dodon nu are un guvern favorabil și nici majoritatea parlamentară pentru a-l schimba. Iar analiștii au spus în repetate rânduri că jocurile la Chișinău se fac din umbra influentului om de afaceri Vlad Plahotniuc. Sunt voci care spun că de fapt Plahotniuc a avut un rol esențial în alegerea lui Igor Dodon ca președinte. Teoretic, Plahotniuc e în tabăra – discreditată între timp – a vechilor partide proeuropene. Considerat sursă a „relelor” și a corupției de la Chișinău, Plahotniuc era primit, la un moment dat, spre surprinderea tuturor, de un oficial cu rang înalt de la Washington. Numai că, între timp, și la Washington se schimbă datele politice. Deci, ce va face președintele Dodon?
Citiți și: Armand Goșu, despre miza alegerilor din Republica Moldova
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
