Sari la conținut

Vicepremier moldovean: Fluxurile economice s-au reorientat de la est la vest

Schimburile comerciale dintre Republica Moldova şi România cresc, spaţiul UE, în general, a devenit destinaţia predilectă a exporturilor, dar şi o sursă tot mai semnificativă de investiţii străine. Acest lucru arată o transformare structurală a economiei moldovene, susţin oficialii de la Chişinău, care consideră că firmele româneşti au tot mai multe motive să se instaleze peste Prut.

Parlamentul de la Chisinau, Republica Moldova - - wikipedia

Foto: Wikipedia

„În pofida complexităţii situaţiei politice de la Chişinău, România sprijină activ actualul guvern”, iar „dialogul bilateral este excelent”, consideră ambasadorul Republicii Moldova la Bucureşti, Mihai Gribincea.

Prezent zilele trecute la "Excelenţă în business", un eveniment organizat de Camera Bilaterală de Comerţ şi Industrie România-Republica Moldova, diplomatul a mai subliniat că peste Prut activează 1.600 de companii cu capital românesc.

Se ştie însă că restanţele rămân mari în ceea ce priveşte proiectele de interconectare energetică pe axa România-Republica Moldova. Sperăm că după ședința comisiei mixte interguvernamentale (care a avut loc la Bucureşti la sfârşitul săptămânii trecute – n.r.), acestea vor cunoaște un pas înainte, arată ambasadorul Gribincea. „Până în 2020 să avem o diversificare a livrării de energie electrică prin conexiune cu România”, a intervenit, cu aceeaşi ocazie, şi Octavian Calmîc, ministr al Economiei şi vicepremier în Cabinetul de la Chişinău.

În condiţiile în care a devenit evident că după alegerea lui Igor Dodon în funcţia de preşedinte sincronizarea factorilor de decizie moldoveni are de suferit, ministrului Calmîc i-a rămas de subliniat doar ce pare încă nealterat: „Există un dialog perfect între Guvern şi Parlament”, susţine Octavian Calmîc.

Acesta i-a invitat pe investitorii români în Republica Moldova, insistând că Executivul din care face parte vrea să schimbe „modelul de dezvoltare de la consum spre investiții”, ori că „a fost simplificată legislaţia muncii pentru a facilita viaţa angajatorilor”. „Obiectivul nostru” este să fim parte a familiei europene, mai precizează ministrul moldovean.

Iar în contextul în care 55% din investiţiile de peste Prut îşi au originea în zona UE, oficialul dă asigurări că „economia Republicii Moldova suferă mari transformări structurale”, observându-se „o reorientare  a fluxurilor comerciale dinspre spaţiul estic, spre cel vestic”. 

Cei trei piloni indicaţi de BERD

"România este interesată de întărirea prezenţei investiționale în Republica Moldova și în realizarea interconectărilor pe electricitate și gaz", a fost mesajul părţii române, transmis prin secretarul de stat din Ministerul Economiei, Anca Chiser.
Potrivit acesteia, direcţia Chişinăului nu trebuie să rămână una singură: "parcursul european presupune multe reforme dificile, dar parcursul european trebuie să rămână o prioritate".
Un semnal întărit şi de Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), al cărui reprezentant la evenimentul "Excelenţă în business" a formulat situaţia în termeni sugestivi: "Sunt trei lucruri fundamentale în strategia BERD pentru Romania, valabile și pentru Republica Moldova: infrastructurade transport și energie; dezvoltarea pieței de capital; creșterea competitivităţii sectorului privat, cu finanțarea companiilor private", punctează Mihnea Crăciun, director adjunct BERD, biroul de la Bucureşti.
Însă, insistă acesta, "importantă este interconectarea pe electricitate și gaze".
În Republica Moldova, "BERD este cel mai mare investitor instituțional", cu "peste 1,1 miliarde euro investiți în proiecte", după cum arată Alexandru Cosovan, de la biroul BERD din Chişinău.