Sari la conținut
News Alert

Referendum în Catalonia. Liderii pro-independență cer intrarea în grevă generală și mobilizări masive

A doua zi după referendumul interzis care a avut loc în Catalonia și a fost marcat de ciocniri cu poliția, ruptura pare să se adâncească și mai mult între Madrid și liderii separatiști ai acestei puternice regiuni a Spaniei, care evocă o posibilă declarație de independență, relatează luni AFP, citat de Agerpres.

Independence Referendum Takes Place In Catalonia

FOTO: Guliver/GettyImages

Cu atât mai mult cu cât 44 de organizații — printre care principalele sindicate și două asociații pro-independență — au făcut apel la o zi de grevă generală și la mobilizări pentru marți, în Catalonia.

Duminică, după referendumul considerat ilegal de justiție și pe care Madridul a încercat să-l împiedice, liderul catalan Carles Puigdemont a afirmat că locuitorii regiunii și-au câștigat "dreptul să aibă un stat independent care să ia forma unei republici", separată de monarhia spaniolă.

Într-un interviu acordat sâmbătă pentru AFP, Puigdemont, 54 de ani, aflat la conducerea executivului catalan de la începutul lui 2016, a dat asigurări că în cazul în care tabăra "da" va câștiga la referendum, el va declara independența Cataloniei, regiune strategică în inima Europei, ce reprezintă 19% din PIB-ul spaniol. Conștientizând situația de blocaj, Puigdemont a făcut apel la Uniunea Europeană (UE), îndemnând-o să "nu mai privească în altă parte".

Potrivit executivului catalan, tabăra favorabilă "unui stat independent sub formă de republică" a întrunit 90%, adică 2,26 milioane din voturi la o rată de participare de 42,3%. Anunțul a fost primit cu urale și petarde în centrul Barcelonei, unde s-au reunit câteva mii de separatiști.

La rândul său, șeful guvernului spaniol Mariano Rajoy a apreciat că acesta "nu a fost un referendum pentru autodeterminare în Catalonia" și că această consultare a fost "o simplă punere în scenă".

Consultarea, considerată ilegală de Curtea Constituțională, nu a beneficiat de niciuna dintre garanțiile necesare: nicio comisie electorală nu a supervizat organizarea, numărătoarea nu a fost una transparentă, votul nu a fost secret, etc.

GettyImages-856205142

Manifestație anti-referendum, la Madrid | Foto: Guliver/Getty Images

Fără a-l numi, Rajoy l-a desemnat pe Puigdemont drept unul dintre responsabilii evenimentelor de duminică, estimând că a promovat "încălcarea legii și ruptura conviețuirii". "Nu căutați alți vinovați, pentru că nu sunt", a spus el.

Totodată, ar putea fi decise sancțiuni judiciare. Puigdemont și întregul executiv catalan sunt deja vizați de o anchetă penală pentru "nesupunere și deturnare de fonduri publice", în legătură cu organizarea referendumului.

La 25 septembrie, procurorul general al Spaniei a sugerat că arestarea lui Carles Puigdemont rămâne o posibilitate, chiar dacă nu pentru viitorul imediat.

De asemenea, unii au făcut apel la utilizarea de către Madrid a articolului 155 din Constituție, care i-ar permite să suspende autonomia politică a Cataloniei.

Această confruntare politică este considerată în Spania cea mai gravă criză de după lovitura militară eșuată din 1981.

Duminică, imaginile unei intervenții brutale a forțelor de ordine împotriva catalanilor care refuzau să părăsească centrele de vot și care manifestau au făcut înconjurul rețelelor sociale și al posturilor de televiziune. Desfășurate în masă de puterea centrală pentru a împiedica referendumul, forțele de ordine au folosit uneori bastoane și gloanțe de cauciuc.

Potrivit guvernului regional, aceste intervenții ale poliției au făcut ca 844 de oameni să aibă nevoie de asistență medicală. Două persoane sunt rănite grav: un bărbat de 70 de ani victimă a unui infarct și o persoană rănită la ochi.

La rândul său, Ministerul de Interne al Spaniei a anunțat că cel puțin 33 de polițiști au fost răniți, unii dintre ei fiind loviți cu pietre.

Forțele de securitate au intervenit în cel puțin 92 de birouri de vot pentru a confisca materialul electoral. În pofida acestor intervenții, numeroși catalani au votat la Barcelona și în alte localități, așteptând uneori mult timp ca să voteze și formând cozi lungi în fața birourilor de vot.

Separatismul nu a încetat să sporească în Catalonia de la începutul anilor 2010, alimentat de criza economică și de anularea parțială a unui statut ce conferea regiunii competențe foarte largi.

Însă, în opinia primarului de stânga al Barcelonei, Ada Colau, care la fel ca 80% dintre catalani era pentru un referendum privind autodeterminarea, separatiștii nu vor putea să-și proclame "de unii singuri" o independență pe care nu ar recunoaște-o nimeni. În ceea ce o privește, Ada Colau a votat în alb.