Sari la conținut

Ruptura dintre Polonia și UE ajunge într-un punct critic

Premierul polonez Beata Szydlo a respins ”şantajul” Uniunii Europene vizând să oblige Varşovia să-şi accepte cota obligatorie prin care-i sunt repartizaţi mii de solicitanţi de azil din Italia şi Grecia, relatează AFP, citat de News.ro.

”Nu vom ceda şantajului de a ne fi tăiate o parte din fondurile europene ca să fim pedepsiţi pentru că nu acceptăm relocalizarea unor migranţi din Africa de Nord şi din Orientul Mijlociu”, a declarat Szydlo într-un interviu publicat duminică de revista de dreapta Sieci.

Comisarul european însărcinat cu Migraţia Dimitris Avramopoulos a anunţat la sfârşitul lui iulie că Bruxellesul a declanşat o a doua fază a procedurilor de infringement lansate în iunie împotriva Pragăi, Budapestei şi Varşoviei din cauza refuzului lor de a respecta obligaţiile de găzduire care le revin.

Cele trei ţări - Cehia, Ungaria şi Polonia - ar putea să fie amendate, ceea ce ar însemna, consideră Varşovia, o tăiere a fondurilor europene.

”Fondurile europene şi politica de coeziune sunt pilonii Uniunii Europene, cu acelaşi titlu ca libertatea de mişcare a bunurilor şi serviciilor. Avem dreptul la ele. Insistă, aşadar, ca tratatele europene să fie respectate şi respingem diktatul ţărilor mai mari” în problema cotelor, a adăugat Szydlo.

Pe măsură ce Uniunea Europeană și-a deschis porțile pentru mai multe state, au apărut și diferențele de opinii, în special pe fondul crizei refugiaților. În special grupul Visegrad 4 (Ungaria, Polonia, Cehia și Slovacia) și-a exprimat în repetate rânduri nemulțumirea față de impunerea unor cote obligatorii de migranți pe care fiecare țară trebuie să le accepte.

Polonia și-a atras numeroase critici din partea Uniunii Europene după ce a anunțat un program de „reformare a justiției”, care ar afecta independența justiției, susțin experții. Comisia Europeană a avertizat Polonia cu „procedura nucleară”, care ar presupune ca Varșovia să nu mai aibă niciun drept de vot în cadrul Comisiei, dacă nu renunță la pachetul de legi anti-justiție. Acest avertisment ar putea fi însă unul gol, întrucât pentru a demara această procedură este nevoie de votul tuturor statelor membre. Iar Ungaria ar putea fi singura care s-ar opune, pe fondul propriilor sale tensiuni cu Uniunea Europeană.

Având în vedere faptul că Polonia nu pare să dea înapoi, nici măcar prin prisma declarațiilor, Uniunea Europeană, deja afectată de votul Marii Britanii în favoarea Brexitului, ar putea încerca să facă un exemplu și din Polonia, scrie Bloomberg.