Sari la conținut
News Alert

Ce s-a întâmplat cu submarinul Kursk. Controverse și speculații

Lansat la apă în 1994, Kursk trebuia să fie cel mai mare și cel mai performant submarin nuclear al marinei rusești. Se spunea că este complet impenetrabil, de nescufundat. „Va fi teroarea mărilor de-a lungul deceniilor viitoare”, spuneau oficiali militari ruși. Cu toate acestea, asta nu s-a mai întâmplat. La nici măcar șase ani de la lansare, a sfârșit tragic pe fundul mării.

Era 12 august 2000 și era primul exercițiu naval major desfășurat de forțele ruse în Marea Barents în mai bine de 10 ani. S-a auzit o explozie inițială și apoi încă una, mai puternică, la interval de aproape trei minute. Marina rusă nu și-a dat seama că submarinul se scufundase și nu a oprit exercițiul și nici nu a inițiat operațiunile de căutare decât peste șase ore. Pentru că semnalul pentru salvarea de urgență fusese dezactivat intenționat, a durat peste 16 ore până a fost localizată nava scufundată.

Fiecare națiune a avut propria ei părere despre ceea ce s-a întâmplat cu submarinul Kursk în august 2000. Desigur, singura țară cu o adevărată miză în tragedie a fost Rusia, iar Putin a încercat să ascundă tot ce se putea referitor la incident. Totuși, nici măcar el nu a putut împiedica scurgerea unor informații care confirmau că, pentru o vreme, mai mulți militari au supraviețuit într-un compartiment izolat al navei. Dacă accidentul nu ar fi fost ascuns și s-ar fi intervenit urgent, poate că acei oameni ar mai fi trăit și astăzi.

Au murit toți cei 118 membri ai echipajului

Rușii au susținut că, de fapt, ei nici după șase ore de la incident nu au știut că nava a fost distrusă. Cu Putin aflat în vacanță, nimeni nu a reacționat cum ar fi trebuit. Dimensiunea exactă a exploziei nu era cunoscută, iar autoritățile ruse au declarat că probabil întreg echipajul a murit instantaneu și nu mai este nevoie de operațiuni de salvare.

Cu toate acestea, a ieșit repede la lumină faptul autoritățile s-au înșelat. Iar durerea rudelor și a celor apropiați victimelor s-a transformat în furie.

Multe teorii ale conspirației

Există atât de multe teorii ale conspirației cu privire la ceea ce s-a întâmplat cu submarinul Kursk la 12 august 2000, încât este dificil pentru cineva să-și facă o idee clară. Câte țări, tot atâtea scenarii despre incident.

Rușii au susținut că un submarin al NATO a intrat în coliziune cu Kursk, dar acesta a reușit să ajungă în siguranță într-un doc norvegian. Se spune că există cel puțin o dovadă a andocării, obținută de un satelit de supraveghere.

Mai mult, rușii au mers mai departe cu acuzațiile. Un alt scenariu al lor arăta că un submarin american ar fi lansat intenționat torpile către Kursk pentru a-i provoca avarii mari și a-l scufunda.

La rândul lor, americanii au venit cu mai multe teorii care susțineau că la bordul submarinului Kursk s-ar fi aflat mai multe rachete experimentale cu posibile defecte.

Teoria francezilor nu era departe de cea a rușilor. Aceștia credeau că două submarine americane ar fi încercat să intimideze nava Kursk și au mers până într-acolo, încât unul dintre ele ar fi lovit intenționat submarinul rusesc, după care, ca să ascundă acest fapt, ar fi ieșit la suprafață și ar fi navigat în continuare la vedere către docurile norvegiene.

Putin nu și-a întrerupt concediul. A venit abia după o săptămână

Gestul de a-și prelungi concediul este poate unul dintre cele mai bune moduri prin care Putin putea să arate lumii cum intenționează să-și conducă țara. Abia venit la putere de patru luni, liderul de la Kremlin a plecat în vacanță la Marea Neagră. Abia după o săptămână de la incident a revenit la birou pentru a evalua situația. Într-un interviu ulterior, acordat lui Larry King, a recunoscut că a greșit și că de fapt ar fi trebuit să se întoarcă imediat.

Proaspăt lider al țării la acea vreme, rușii încă nu se temeau să-l înfrunte. În timpul conferinței sale de presă (susținută după ce s-a întors în sfârșit la Moscova), familiile îndurerate ale marinarilor și-au arătat mânia. Ele chiar l-au făcut pe Putin incompetent. Câți ar îndrăzni să mai facă asta în aceste zile? De altfel, există relatări că mama unuia dintre marinarii morți, care își dăduse frâu liber emoțiilor în fața lui Putin, a fost sedată forțat.

Explozia s-a simțit până în Alaska

Atât de puternice au fost exploziile de la bordul submarinului, aflat în acel moment în Marea Barents, încât stațiile seismice au înregistrat mișcări telurice. Au fost consemnate două explozii. Prima a fost înregistrată în Norvegia, dar era normal, nava aflându-se în apropierea apelor sale teritoriale. Dar, două minute mai târziu, o a doua explozie a zguduit oceanul. Se spune că a fost de 250 de ori mai mare decât prima! Și aceasta a fost citită de seismografe până în Alaska și se estimează că a avut forța a aproape trei tone de dinamită.

 

Și totuși s-a ciocnit cu un submarin american?

După cum ați văzut, există mai multe teorii referitoare la tragedie. Rușii admit că o variantă ar fi și o coliziune involuntară cu un submarin american, un simplu accident. Ei susțin că ar fi găsit în zonă resturi din USS Toledo. Sunt dovezi incontestabile că acel submarin american se afla de ceva timp andocat în Scoția și nu mai patrula de o vreme. 

Dar au existat într-adevăr submarine americane în Marea Barents în momentul incidentului. Două submarine, precum și o navă de spionaj erau în zonă. De ce? Era pentru prima dată după zece ani când marina Rusiei făcea manevre în Marea Barents. Deci, desigur, americanii erau foarte interesați.

Totuși, resturi de turn din componența unui submarin NATO au fost găsite de ruși. Deci, ceva s-a întâmplat acolo jos...

Torpile experimentale la bord

Torpilele Șkval erau considerate la acea vreme arme experimentale, construite cu scopul expres de a provoca unei nave distrugeri pe o arie mare.

Una dintre teoriile referitoare la incidentul în care a fost implicat Kursk se învârte în jurul acestui tip de armă. Se spune că ar atinge 370 de km/h. O viteză incredibilă pentru deplasarea sub apă. Ar fi o valoare de cîteva ori mai mare decât cea a torpilelor obișnuite.

Așadar, ținând cont de etapa de testare, poate prima explozie a fost provocată de funcționarea defectuoasă a unei torpile. La fel de posibil este ca tot din cauza acestei noi tehnologii, un submarin inamic să vâneze nava Kursk pentru a distruge armele experimentale de la bord. Dar controversa rămâne - unii spun că acest tip de torpile nu s-ar fi aflat la bord.

Titanicul lumii submarine

Kursk, cu un echipaj de 118 oameni a fost, în esență, Titanicul lumii submarine. Nava avea o lungime de 152,4 metri și un deplasament de peste 15.000 de tone în submersiune. Era propulsat de două reactoare nucleare și putea urca la bord 24 de torpile, fiecare având o greutate de șapte tone.

Kursk este încă cel mai mare submarin care a străbătut adâncurile... cel puțin a fost până când Rusia și-a lansat recent clasa de tip Typhoon, dar neintrată încă în serviciu.

Imaginea cu epava recuperată ridică însă câteva semne de întrebare. Se vede că lipsește o bucată importantă din submarin. Nu doar „nasul” navei, acolo unde au avut loc exploziile. Unii spun că rușii vor să ascundă probe care să evidențieze ce s-a întâmplat, alții spun că partea lipsă a fost „recuperată” de americani înaintea rușilor, pentru că era partea unde se aflau rachetele și torpilele experimentale din dotare.

Nu tot echipajul a murit în urma deflagrațiilor

După recuperarea submarinului, la bord a fost găsită o scrisoare. Ofițerul Dmitri Kolesnikov și-a așternut pe hârtie câteva ultime gânduri, după exploziile care au dus submarinul pe fundul mării.

În mare parte, mesajul transmis în ultimele ore de viață era personal, adresat familiei, și nu a fost făcut public. Dar simpla existență a scrisorii arată că un grup de militari a rezistat exploziilor. Și nu a fost singurul supraviețuitor. 23 de oameni s-au refugiat într-un compartiment izolat al navei și dacă echipajele de salvare s-ar fi mobilizat imediat, aceștia ar fi putut fi salvați. Așa ceva nu s-a întâmplat. Primele căutări au început abia după o săptămână, în ciuda ofertelor făcute de NATO de a ajuta la căutări încă de la început. Rusia a refuzat oferta și a lăsat 23 de oameni să moară cumplit, sufocați.