Se naște un Putin al Arabiei Saudite? Ce spun experții despre „furtuna perfectă” declanșată de prințul Mohammad
Ce se află în spatele intempestivei campanii anticorupție declanșată de prințul moștenitor al Arabiei Saudite, Mohammad bin Salman? Aceasta este întrebarea care face înconjurul presei internaționale în ultimele zile.
Sâmbătă, 4 noiembrie, ziua în care 11 prinți și zeci de foști miniștri au fost arestați la decizia unei comisii anticorupție aflată sub controlul prințului Mohammad. În aceeași zi, în crucea nopții, oaspeții hotelului de lux Ritz-Carlton, din capitala Arabiei Saudite, au fost evacuați pe nepusă masă, urcați în autobuze și trimiși spre alte hoteluri. Motivul? Transformarea fulgerătoare a hotelului în închisoare pentru membrii elitei vizați de campania condusă de Mohammad bin Salman.
Volta pe care au luat-o evenimentele în monarhia saudită a trezit multe semne de întrebare în rândul experților și în presa internațională.
„În Arabia Saudită, unde Familia și Statul sunt unul și același lucru, arestările s-ar putea dovedi selective”, astfel titrează The New York Times subiectul valului de arestări care a lovit aparatul administrativ saudit și anumiți „vlăstari” ai familiei conducătoare.
Cotidianul american scrie că operațiunile declanșate de prințul Mohammad par cel puțin suspecte, din moment ce folosesc eticheta anticorupției într-o țară în care legile – emise prin decret regal sau derivate din legea islamică – nu au conținut până acum nicio reglementare care să vizeze în vreun fel membrii monarhiei sau clientela sa cea mai intimă (de la jucători majori din domeniul aramamentului și până la stăpâni de imperii imobiliare din toate colțurile mapamondului).
Sumele din conturi, câștigul de pe urma afacerilor cu petrol sau din contractele încheiate cu statul – toate acestea au fost mereu ținute sub un lacăt de secretomanie, mai notează NY Times. Iar regele Salman nu a expicat niciodată de unde provin cele 28 de milioane de dolari investite în domeniul imobiliar din Londra, la fel cum fiul său, Mohammad, nu a oferit niciodată lămuriri legate de cele 500 de milioane de dolari cheltuite pentru achiziționarea unui iaht.
De asemenea, regatul saudit – o monarhie absolută – nu și-a exprimat niciodată intenția de a înființa un sistem juridic independent de deciziile luate la vârful ierarhiei monarhice.
Citește și: Cine este și ce proprietăți are prințul care a pierdut 1,2 miliarde de dolari în două zile
„Pare desprinsă direct din cărticica autocratului”, caracterizează campania declanșată de prințul saudit o expertă din cadrul Transparency International, Katherine Dixon, care este de părere că Mohammad nu face altceva decât să reproducă, folosind anticorupția ca paravan demagogic, practicile de epurări politice în aparatul intern tipice unui Vladimir Putin sau Xi Jinping, pentru a-și asana drumul spre sceptrul puterii absolute.
Până la această oră, lista celor acuzați de corupție a ajuns la 500 de persoane din cercurile politice.
Debarcarea vechilor saudiți
„În ultimă instanță, regele și unii membri înalți ai familiei regale pot face tot ce le trece prin cap și să se gândească mai târziu la legalitate”, consideră Nathan J. Brown, un analist al sistemelor juridice arabe al Universității „George Washington”.
Într-un editorial semnat de întreaga echipă redacțională, The Guardian cataloghează ceea ce se întâmplă în Arabia Saudită ca fiind o „lovitură de stat cu încetinitorul”. Jurnaliștii britanici spun că, acum, există un singur personaj care trage toate manetele în Riyadh: prințul Mohammad, care ar căuta să rupă frâiele „vechilor saudiți” în „statul fondat de patriarhul familiei”.
Cotidianul îl descrie pe prințul moștenitor drept un „tânăr neexperimentat”, cu un apetit beligerant și cu o politică externă dezastruoasă, oferind ca exemple focarele de tensiuni dintre Arabia Saudită și Yemen, Siria sau Qatar, care ar fi rezultatul direct al deciziilor luate de Mohammad. Ori recenta alunecare a Libanului în disensiunile istorice dintre saudiți și Iran.
Sinopsis: Arabia Saudită acuză Libanul că i-a declarat război din cauza agresiunilor comise de gruparea şiită Hezbollah, sprijinită de Iran, aceasta reprezentând o escaladare dramatică a crizei care ameninţă să destabilizeze mica ţară arabă. Libanul a ajuns în centrul unei rivalităţi regionale între Arabia Saudită şi Iran după ce sâmbătă, Saad al-Hariri, considerat un aliat al Arabiei Saudite, a demisionat de la conducerea Guvernului libanez, acuzând, în discursul de demisie, Iranul şi Hezbollah. Ministrul saudit pentru zona Golfului Thamer al-Sabhan a declarat că Guvernul libanez va fi tratat ca un Guvern care declară război Arabiei Saudite din cauza a ceea ce el a numit "agresiunea Hezbollah". Acuzând administraţia Hariri că într-un an de mandat nu a reuşit să ia măsuri împotriva Hezbollah, Sabhan a avertizat că există forţe care vor opri acţiunile Hezbollah şi "îi vor face să se întoarcă în peşterile Libanului de Sud", patria comunităţii şiite. Într-un interviu acordat Al-Arabiya TV, el a adăugat: "Libanezii trebuie să cunoască toţi aceste riscuri şi să rezolve problemele înainte de a fi prea târziu".El nu a precizat ce măsuri ar putea lua Arabia Saudită împotriva Libanului.
Mohammad și „peștii mari”
La nivel international, Mohammad se află în cele mai bune relații cu șeful de la Casa Albă, Donald Trump. În luna mai, în cadrul unei vizite, Trump i-ar fi promis regelui Salman un pachet arme în valoare de 110 miliarde de dolari. Iar în octombrie, Departamentul de Stat al SUA a aprobat vânzarea a 44 de sisteme de apărare antirachetă THAAD către Arabia Saudită, a 360 de rachete de interceptare, a 16 stații mobile de controlul incendiilor și, nu în ultimul rând, a 7 radare THAAD, la un preț estimat de 15 miliarde de dolari.
Prințul moștenitor riscă distrugerea stabilității regionale și demolarea unui sistem de guvernare prin consens înrădăcinat de decenii, relatează Al Jazeera. Arestarea în masă a vechii elite marchează trecerea de la „legea familiei” la un stil de guvernare bazat pe „un singur om”, potritiv unui expert al Universității Durham, Christopher Davidson, citat de Al Jazeera. „Faptul că vânează «pești mari» este un semnal al noilor puteri de tip sultanic ale lui Mohammad bin Salman”, a explicat Davidson. „Axându-se pe bogătași, pe moguli, pe magnații din construcții, Mohammad bin Salman demonstrează că nimeni nu este în afara controlului său”, a adăugat expertul.
Încălcând tradiția consensului, prințul moștenitor împinge regatul „spre instabilitate”, iar „în spatele scenei, în rândul familiei, vor exista multe nemulțumiri”, a precizat Bruce Riedel, fost angajat CIA și director al Brookings Intelligence Project.
Mai mult de 800 de miliarde de dolari, este suma care va fi confiscată din conturile celor arestați în weekend, relatează The Wall Street Journal.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
