Sari la conținut

Alegeri în SUA | Cea mai scumpă campanie din istoria țării

Americanii votează, din nou, pentru cel mai puternic om de pe planetă. Peste o săptămână, vor decide dacă aduc la Casa Albă prima femeie preşedinte sau un om din afara sistemului politic, remarcat mai mult pentru excentricitate şi declaraţii controversate. Hillary Clinton şi Donald Trump sunt cele două nume care au polarizat Statele Unite, mai mult ca niciodată. De astăzi, timp de o săptămână, la Digi24 urmăriţi lupta pentru Casa Albă.

Nimic nu a fost lăsat deoparte pentru spectacolul alegerilor prezidenţiale, o gală mediatică de amploare planetară. Rezultatul alegerilor din SUA nu-i interesează doar pe americani, ci pe întreaga lume. Vrem cu toţii să ştim dacă americanii vor rămâne garanţii securităţii şi stabilităţii în Europa sau dacă Washingtonul se va implica mai mult în crizele politice şi umanitare care macină Orientul Mijlociu. 

Munţi de bani, sute de mitinguri, campanii pentru strângeri de fonduri şi apariţii la posturi de televiziune. Ca de fiecare dată, democraţii şi republicanii au aruncat în lupta pentru Biroul Oval ce au crezut că au mai bun. Campania este cea mai scumpă din istorie, dar şi cea care a scos la iveală, mai mult ca niciodată, faliile adânci din sfera politică.

Personajele aduse în prim plan de cursa prezidenţială au arătat criza profundă din cele două partide care fac jocurile la Washington. Tensiunea la nivel politic s-a transferat şi în societatea americană, împărţiţă în două. O divizare fără precedent, în opinia analiştilor politici.

„Alegerile prezidenţiale din Statele Unite de anul acesta sunt o premieră din multe puncte de vedere. Spre exemplu sunt cele mai costisitoare din istorie. Cei doi candidaţi vor cheltui până la 6,6 miliarde de dolari, o sumă echivalentă cu produsul intern brut al Republicii Moldova”, a transmis corespondentul Digi24, Alexandra Albu.

Doar primele 100 de familii bogate din America au sponsorizat campaniile celor doi condidaţi cu ameţitoarea sumă de 500 de milioane de dolari. Printre cei mai generoşi sponsori regăsim nume ca Michael Bloomberg, fost primar al New Yorkului, cu peste 20 de milioane de dolari, şi miliardarul de origine maghiară George Soros, cu 16 milioane de dolari, donaţi pentru Donald Trump.

Alegeri în SUA | Haos în Partidul Republican

Până la faza finală a confruntării, atât democraţii cât şi republicanii au avut parte de scandaluri şi certuri între candidaţii la nominalizare.

La republicani, din 17 candidaţi, a câştigat cel mai neobişnuit dintre ei, Donald Trump. Miliardar excentric şi controversat, fără un traseu politic clasic, el a urcat constant în sondaje şi a reuşit să eclipseze politicieni cu experienţă. L-au ajutat agresivitatea şi subiectele pe care le-a abordat precum imigraţia şi terorismul.

Dezbateri cu scântei în Partidul Democrat

De cealaltă parte, în tabăra democraţilor, au fost mai puţini candidaţi, dar asta nu a scutit convenţia de momente dramatice.

În pragul nominalizării, Partidul Democrat a plonjat într-un scandal imens, după ce în presă au apărut 19.000 de e-mailuri care dovedeau că liderii democraţi au încercat să-l submineze pe Bernie Sanders în favoarea lui Hillary Clinton. Ostilitatea unei bune părţi din electoratul democrat s-a simţit din plin când în cele din urmă Hillary Clinton a obţinut nominalizarea. Candidata pentru președinția SUA a fost huiduită.

Alegeri în SUA | Disputa politică, mutată pe Internet

Dincolo de replicile tăioase dintre candidaţi, analiştii politici au remarcat criza prin care trec cele două mari partide americane. La republicani, politicienii tradiţionali au fost spulberaţi de noul venit Donald Trump. La democraţi, Hillary Clinton a avut serios de furcă din cauza unui contracandidat atipic, Bernie Sanders.

Tensiunea de pe scena politică s-a răsfrânt în sfera virtuală. Este o situaţie remarcată încă din campania precedentă, dar care s-a agravat de atunci. Potrivit Pew Research Center, în 2012, 18% din utilizatorii americani de Facebook au blocat accesul pe pagina lor unor „prieteni", totul din motive politice. Acum, în 2016, jumătate dintre suporterii lui Hillary Clinton şi o treime dintre suporterii lui Donald Trump nu au prieteni virtuali care ţin cu celălalt candidat.

„Această ţară, atât de divizată în atâtea moduri, va deveni o ţară frumoasă şi iubitoare. Vom ţine unii la alţii, ne vom preţui reciproc, vom avea grijă unii de alţii, vom avea dezvoltare economică”, a promis republicanul Donald Trump.

Totuși, asta nu l-a împiedicat pe Donald Trump să lanseze tema unei eventuale fraudări a alegerilor în defavoarea lui sau să folosească expresii jignitoare precum „bad hombres" pentru a-i desemna pe imigranţii mexicani din Statele Unite.

Societatea americană, divizată

Potrivit unui sondaj de opinie, peste două treimi dintre cei care intenţionează să voteze cred că societatea americană este mai divizată decât în urmă cu patru ani. Doar 7 la sută sunt de părere că situaţia s-a îmbunătăţit din 2012 încoace.

Semnificativ pentru această campanie atipică a fost apelul actualei prime doamne, venit pe final. Michelle Obama i-a îndemnat pe alegători să nu accepte divizarea şi descurajarea care au dominat dezbaterile din ultimul an.

„Aceasta este strategia. Să transforme aceste alegeri în ceva atât de murdar şi de urât, încât să nu te mai intereseze nimic legat de ele. Aceşti oameni încearcă să vă facă să credeţi că votul vostru nu contează, că rezultatul alegerilor a fost deja stabilit şi că nu ar trebui să vă bateţi capul să vă faceţi ascultaţi. Încearcă să vă fure speranţa”, a spus Prima Doamnă a Statelor Unite.