Sari la conținut

Analiză. De ce atât de mulţi americani au votat pentru Trump

America a optat să nu mai continue pe calea creşterii economice lente, a taxelor mari, a reglementărilor împovărătoare şi a slăbiciunii militare, potrivit unei analize publicate de MarketWatch, în condiţiile în care Donald Trump a câștigat alegerile prezidențiale din SUA.

Republican Presidential Nominee Donald Trump Holds Election Night Event In New York City

Foto: Gulliver/GettyImages

Mulţi oameni spun că Donald Trump este un alt fel de republican. Este adevărat că nu este un politican de carieră şi nu are limbajul dublu al politicienilor, dar majoritatea poziţiilor sale se înscriu în linia tradiţională a republicanilor, potrivit News.ro.

Pe lângă faptul că propune taxe mai mici şi reformarea reglementărilor, candidatul republican, care este a devenit al 45-lea preşedinte american, este în favoarea opţiunilor şcolare, a dezvoltării energetice, respinge Obamacare, vrea reglementarea mai strictă a imigraţiei şi întărirea acordurilor comerciale.

 

Trump a cucerit America pentru că politicile sale vor îmbunătăţi economia şi poziţia SUA în lume.

În plus, Trump recunoaşte pericolele reprezentate de islam şi va întări armata americană. El ar reduce taxele şi reglementările costisitoare.

În schimb, Clinton a spus că vrea să mărească taxele, să impună noi reglementări şi să lase graniţele deschise.

Trump a atacat cultura corectitudinii politice, lucruri despre care oamenii nu vorbeau. Pentru cei care se simţeau constrânşi de noile coduri de exprimare, în care şi a purta un sombrero de Halloween părea lipsit de sensibilitate, Trump este ca o gură de aer proaspăt.

După opt ani de preşedinţie Obama, creşterea economiei americane este de puţin peste 1%. Rata de participare la piaţa muncii, respectiv ponderea americanilor care fie lucrează fie caută de lucru, este la nivelul anului 1978.

Legile şi reglementările descurajează investiţiile şi crearea de locuri de muncă.

În opt din ultimele nouă alegeri prezidenţiale, dacă PIB-ul real s-a îmbunătăţit faţă de anul precedent, partidul la putere a câştigat Casa Albă.

În cazul actual, alegerile urmează acest model. Creşterea PIB-ului este mai scăzută decât anul trecut, iar oamenii vor o schimbare.

Trump a propus reducerea taxelor individuale de la un maxim de 44% la 33%, reducerea taxelor pe profitul companiilor de la 35% la 15% şi eliminarea taxelor pe proprietăţi. În schimb, Hillary Clinton vrea creşterea celor trei tipuri de taxe.

Sigur, preşedinţii americani sunt constrânşi de Congres. Legislaţia fiscală porneşte din Camera Reprezentanţilor şi trebuie să fie aprobată de Senat, înainte de a fi promulgată de preşedinte.

 Preşedintele Camerei Reprezentanţilor, Paul Ryan, a propus o reformă fiscală asemănătoare cu cea a lui Trump, dar Senatul sprijină multe dintre principiile fundamentale. Dacă Congresul rămâne sub control republican, reformele lui Trump au şanse bune să devină lege.

Contrar impozitelor, care sunt predictibile, reglementările diferitelor agenţii, care nu au nevoie de aprobarea Congresului, pot provoca ravagii, cu planuri pentru expansiunea companiilor şi a angajărilor.

Agenţia pentru Protecţia Mediului, Departamentul Educaţiei şi Departamentul Muncii au fost în mod special agresive în ultimii opt ani.

Aceste agenţii au produs un val de reglementări, majoritatea prea complicate pentru a fi înţelese de oamenii de rând. Chiar dacă are loc o îmbunătăţire a calităţii aerului, Agenţia pentru Protecţia Mediului vrea ca statele să producă planuri de reducere în continuare a emisiilor de mercur, ozon, carbon şi alte substanţe, prin scăderea numărului de fabrici şi de centrale energetice.

Congresul democrat a refuzat în 2010 să aprobe o lege similară, din cauza efectelor adverse asupra locurilor de muncă şi a creşterii economice.

Tot în 2010, Congresul nu a aprobat o lege referitoare la echitatea veniturilor salariale (Paycheck Fairness Act), care impunea firmelor să ţină evidenţa câştigurilor angajaţilor în funcţie de rasă şi sex. În consecinţă, Comisia pentru Oportunităţi Egale de Angajare (Equal Employment Opportunity Commission) a ocolit Congresul şi a emis reglementări similare, cu un cost semnificativ pentru angajatori. Sistemul folosit pentru evaluare este însă atât de vag încât nu foloseşte în mod real pentru a stabili dacă femeile sunt plătite mai prost decât bărbaţii, dar permite investigarea firmelor şi punera lor sub acuzare din acest motiv.

Departamentul Muncii a încercat să limiteze numărul persoanelor care lucrează în calitate de contractori independenţi. Ca urmare a unei noi reglementări referitoare la orele suplimentare de lucru, de la 1 decembrie, milioane de muncitori vor trece de la slujbe salariale la plata cu ora, dacă lucrează peste 40 de ore pe săptămână. Mai multe reglementări ale Departamentului Muncii au fost respinse în justiţie.

Nu exista nicio şansă ca Clinton să respingă aceste reglementări, ea afirmând deschis că le susţine.