Sari la conținut

Newsweek: Trump nu a ținut cont de informațiile primite de la servicii

Donald Trump fie că nu crede în informațiile pe care le primește de la serviciile de informații, fie nu le dă atenție, fie nu le înțelege, fie vrea să inducă în eroare publicul american din motive care rămân necunoscute. Este cea mai nouă îngrijorare a unor oficiali din NATO.

New York Steps Up Security Over Terror Warnings

Gulliver/GettyImages)

Mai mulți parteneri NATO sunt îngrijorați din cauza lui Donald Trump, din cauza atitudinii acestuia față de informațiile pe care le-a primit de la servicii, scrie „Newsweek”.

Serviciile de informații l-au informat pe Donald Trump despre încercările Rusiei de a influența alegerile americane, dar - de-acum președintele ales al Statelor Unite - a respins sau a minimalizat de fiecare dată în mod public această posibilitate, punând la îndoială complexitatea tehnică a acestor operațiuni, pe care, în opinia sa, le-ar fi putut întreprinde chiar și un copil.

Oficiali din două state europene au declarat pentru Newsweek că aceste comentarii ale lui Trump despre atacurile informatice ale Rusiei au alarmat câțiva parteneri NATO, pentru că ele sugerează fie că nu crede în informațiile pe care le primește de la serviciile de informații, fie nu le dă atenție, fie nu le înțelege, fie vrea să inducă în eroare publicul american din motive care rămân necunoscute, se arată într-un articol publicat de revista „Newsweek” cu câteva zile înainte de alegerile americane.

Un oficial britanic a declarat că membrii unui anume guvern, care sunt conștienți de amploarea atacurilor cibernetice ruse atât în țările vest-europene, cât și în America, au fost „foarte tulburați” de comentariile lui Trump. Ei se tem că odată devenit președinte, republicanul va continua să nu țină seama de informațiile colectate de serviciile de spionaj atunci când va decide politica externă a SUA.

Pe de altă parte, scrie Newsweek, comportamentul lui Trump i-a îngrijorat uneori chiar și pe ruși și i-a făcut să-și revizuiască strategia lor de piratare informatică și dezinformare. De pildă, când Trump s-a lansat într-un inexplicabil atac împotriva părinților unui soldat american musulman care a murit în luptă, Kremlinul a socotit că republicanul dovedește că este nepotrivit din punct de vedere psihologic să fie președinte și că va fi forțat de Partidul Republican să se retragă din cursă. Prin urmare, Moscova și-a suspendat pentru o vreme campania de atacuri informatice, oprind distribuirea de documente până când Trump a părut stabilizat, atât pe plan personal, cât și în sondaje, scrie Newsweek, citând documente furnizate de servicii de informații occidentale.

Colaboratori suspecți

Partenerii europeni ai Americii au fost tulburați și de acțiunile unor persoane apropiate campaniei și companiei lui Trump. Prezidențiabilul era înconjurat de consilieri și asociați care aveau legături economice și de familie cu Rusia. Unul dintre aceștia este Paul Manafort, fostul șef de campanie, ale cărui legături cu Ucraina au ridicat semne de întrebare.

Un alt fost consilier al lui Trump, Carter Page, este investigat de serviciile americane și europene sub suspiciunea că în vară ar fi fost angajat în discuții secrete cu oficiali ai guvernului rus. Page a recunoscut că a călătorit în Rusia, dar a negat orice contact inadecvat cu oficiali ruși.

Aliații au fost îngrijorați și de general-locotenent Michael Flynn, un alt consilier al lui Trump, al cărui nume era vehiculat la un moment dat pentru postul de vicepreședinte. În decembrie anul trecut, Flynn a fost la un dineu cu ocazia celei de-a zecea aniversări a Russia Today, agenția rusă de știri care a fost identificată în mod public de serviciile americane de informații ca fiind fanionul campaniilor de dezinformare ale Rusiei. Flynn, care a stat la dineu la două scaune depărtare de președintele rus Vladimir Putin, a apărut frecvent la Russia Today, în ciuda avertismentelor că postul folosește propagandei rusești.

Serviciile occidentale de spionaj au obținut de asemenea informații că un asociat al lui Trump s-a întâlnit cu un membru pro-Putin al parlamentului rus într-o clădire deținută în Europa de Est de Rossotrudnicestvo, o agenție care lucrează sub patronajul MAE rus. Nu sunt dovezi că Trump ar fi știut de această întâlnire, dar însuși acest fapt i-a alarmat pe aliații din cel puțin un stat NATO, scrie Newsweek.

Pe de altă parte, în campania lui Trump au fost răspândite informații create de propaganda rusă, inclusiv de Sputnik, mai scrie Newsweek.

În cele din urmă, declarațiile repetate ale lui Trump despre Putin făcute în campanie și comentariul său șocant că rușii nu sunt în Crimeea i-au lăsat perplecși pe unii oficiali străini, care se tem că sub președinția Trump, SUA nu va mai avea aceleași poziții ca Europa Occidentală când va fi vorba de Moscova.

Sistemul de operare al Moscovei

Newsweek mai susține că oficialii din serviciile americane de informații știu cum s-a folosit Rusia de atacuri cibernetice și de tehnici de dezinformare pentru a se amesteca în alegeri recente din Europa de Vest, inclusiv în alegerile de luna trecută din Germania, care au dus la victoria populiștilor de dreapta, dar și în votul din Marea Britanie pentru Brexit.

Potrivit sursei citate, care citează oficiali din servicii de spionaj, zeci de mii de oameni au lucrat ani de zile cu Rusia pentru campania ei de dezinformare și furt de date. E vorba de propagandiști și hackeri aflați la Moscova, Sankt Petersburg și Novosibirsk, dar și de imigranți ruși și cetățeni americani și străini din SUA. Serviciile de informații au depistat că acești imigranți au fost remunerați prin plăți deghizate care veneau printr-un sistem de pensii rusesc.

Newsweek arată cum acționează Moscova în campaniile ei: hackerii extrag informații din mai multe organizații, fie din interiorul, fie din exteriorul guvernelor occidentale. Aceste informații sunt distribuite către indivizi care le „varsă” într-o așa-zisă „conductă”. Înainte ca informațiile să ajungă la presă sau în mediul online, ar putea trece printr-un stagiu intermediar, de pildă sub forma dezvăluirilor WikiLeaks.

Potrivit Newsweek, penetrarea rusă în Statele Unite este mult mai extinsă decât s-a dezvăluit public. Au fost vizate departamente guvernamentale, organizații non-guvernamentale având legătură cu Partidul Democrat (de pildă, Brookings Institution), dar și Casa Albă, Statul Major Interarme și Departamentul de Stat.

Atacurile cibernetice asupra Departamentului de Stat, de exemplu, au început în 2014 și au durat mai mult de un an. Sunt considerate cele mai grave atacuri, hackerii reușind să intre inclusiv în sistemul de e-mailuri (nu e cazul celor trimise de Hillary Clinton, care a fost secretar de stat până în 2013, precizează Newsweek).

Neînțelegeri la Kremlin

Campania Kremlinului ar fi fost motivată nu atât de entuziasmul de a-l susține pe Trump, cât de dorința de a lovi în Hillary Clinton. Putin ar fi fost deranjat de acuzele ei că alegerile parlamentare ruse din 2011 n-au fost corecte. Apoi, Rusia ar fi fost încurajată de comentariile pozitive la adresa lui Putin făcute de Trump.

Atât Trump, cât și Clinton ar fi fost monitorizați de serviciile ruse în timpul vizitelor lor la Moscova în ultimii ani, în speranța că vor obține detalii compromițătoare, potrivit surselor Newsweek. Interceptarea telefoanelor lui Clinton ar fi fost supervizată de însuși Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului. Clinton știa însă și a fost prudentă.

Totuși, această campanie masivă de spionaj ar fi dus la dispute chiar și în interiorul Kremlinului. Serghei Ivanov, șeful administrației prezidențiale, ar fi ajuns la concluzia, în această vară, că această campanie orchestrată de Peskov a mers prea departe. În ecuație ar fi intrat chiar și lovitura de stat eșuată din Turcia. Și premierul Dmitri Medvedev ar fi fost deranjat de acțiunile lui Peskov, pentru că el ar vrea menținerea unei relații bune cu SUA, ca să poată călători.

Cu toate acestea, Putin a rămas mulțumit de campanie și se gândea că dacă câștigă Clinton, va fi prea ocupată să repare diviziunile din interior, iar între timp Rusia va câștiga teren în Siria, Ucraina și alte regiuni. Urmarea – la 12 august, Ivanov a fost înlocuit.

Oficialii din Europa de Vest spun că sunt dezamăgiți, pentru că se simt nevoiți acum să adune informații despre viitorul președinte al Americii. În cazul în care Statele Unite, ca ultimă superputere, se vor îndepărta de politicile NATO în favoarea Rusiei, alianța dintre America și Europa de Vest ar putea suferi transformări fără precedent, scrie Newsweek. Prin urmare, poate pentru prima dată de la al Doilea Război Mondial, țările vest-europene se tem că America ar putea fi la originea unor evenimente care să le pericliteze securitatea națională, făcând un rău ireparabil alianțelor care de zeci de ani asigură liniștea bătrânului continent, încheie Newsweek