Sari la conținut

Știința și cercetarea nu vor fi priorități ale administrației Trump

Alegerea lui Donald Trump în fruntea administrației americane ar putea însemna o stagnare dacă nu cumva chiar un pas înapoi pentru știință și cercetare în SUA, domenii care nu fac parte dintre prioritățile noului președinte care nu a avut nicio problemă să decline, spre exemplu, că există un fenomen al încălzirii globale. Publicația Washington Post a publicat un material exhaustiv cu privire la posibilele efecte pe care alegerea lui Donald Trump s-ar putea să le aibă asupra științei și cercetării în SUA, citând opiniile unor administratori din domeniu dar și al unor oameni de știință, scrie Agerpres.

nasa

„Trump va fi primul președinte (cu o poziție) împotriva științei din istoria noastră”, a comentat miercuri Michael Lubell, director de relații publice al American Physical Society, pentru revista Nature. „Consecințele vor fi extrem de grave”, a avertizat el.

„Există temeri că infrastructura științifică din SUA va ajunge pe butuci”, a comentat și Robin Bell, geofizician la Lamont-Doherty Earth Observatory din cadrul Universității Columbia și președinte ales al American Geophysical Union. El a mai susținut că alegerea lui Trump la Casa Albă ar putea „afecta totul”, de la finanțări până la capacitatea de a derula studii și proiecte științifice de bază.

Schimbările climatice

Mulți oameni de știință sunt îngrijorați în special de poziția lui Donald Trump cu privire la schimbările climatice. În campania electorală, Trump și-a luat angajamentul să „anuleze” Acordul de la Paris privind limitarea încălzirii globale ce a fost ratificat în acest an de SUA și a promis că va elimina și reglementările interne pentru protecția mediului. El susținea în campania electorală, într-un deja celebru mesaj pe Twitter, că încălzirea globală este o „înșelăciune” pusă la cale de China pentru a pune bețe în roate dezvoltării economice a Americii. Într-un răspuns mai rezervat, oferit coaliției de organizații din domeniul științei și tehnologiei ScienceDebate.org, președintele ales a scris: „Sunt încă multe lucruri care trebuie analizate în domeniul «schimbărilor climatice»”.

Situația „nu arată prea bine”, a comentat Joshua Drew, lector în cadrul Departamentului de Ecologie, Evoluție și Biologie a Mediului din cadrul Universității Columbia. „În prezent predau ecologia habitatelor de coastă, domeniu care acoperă numeroase subiecte, printre care și schimbările climatice globale, creșterea nivelului oceanelor și acidificare acestora. Faptul că Trump nu crede în astfel de lucruri nu poate avea efecte benefice asupra politicilor americane din aceste domenii”. O scrisoare deschisă pe acest subiect, adresată studenților, pe care Joshua Drew a postat-o pe Twitter, a făcut rapid înconjurul comunității academice americane. În mesaj, Drew îi chema pe studenți să vină la ore și să se concentreze asupra proiectelor de cercetare, indiferent de sentimentele pe care le au după anunțarea rezultatelor alegerilor. „Studenții din ultimul an de la cursurile mele vor fi licențiați în ecologie într-un mediu care devine incredibil de neprietenos pentru acest domeniu. Ei vor trebui să muncească de două ori mai mult pentru a fi siguri că rezultatele pe care le obțin sunt impecabile, înainte de a le comunica”, potrivit lui Joshua Drew.

Finanțări pentru cercetare

Deși în campania electorală Donald Trump și-a luat angajamentul să reducă cheltuielile federale, el nu a precizat dacă și cum aceste măsuri vor afecta finanțările pentru cercetare științifică. Majoritatea oamenilor din mediul academic, notează Washington Post, se bazează pe burse de la agenții guvernamentale așa cum sunt National Institutes of Health (NIH) sau National Science Foundation (NSF). De-a lungul timpului administrațiile republicane (și nu cele democrate) au alocat mai mulți bani acestor agenții și organizații. Un studiu din 2015 publicat în Journal of Science Policy and Governance ajungea la concluzia că administrația democrată este asociată cu o creștere a cheltuielilor NASA, ale Agenției pentru Protecția Mediului și ale Departamentului pentru Transport, însă și cu o diminuare a finanțărilor pentru NIH, NSF și Departamentul Agriculturii.

Însă Trump este departe de a fi un republican convențional și, deocamdată, s-ar părea că nu va fi convențional nici ca președinte. „Sunt foarte multe incertitudini”, a comentat Meghan Duffy, specialist în ecologia bolilor la Universitatea din Michigan. „Cunosc numeroși oameni de știință aflați la începutul carierelor care sunt foarte îngrijorați cu privire la viitorul finanțărilor și la faptul că reducerea sumelor alocate pentru cercetare ar putea să le afecteze carierele în domeniilor lor de excelență”.

NASA

Și în ceea ce privește viitorul programelor spațiale americane, lucrurile rămân incerte. În trecut Trump și-a exprimat sprijinul pentru cercetarea în domeniul spațial a cărui dezvoltare poate genera noi locuri de muncă și atrage investiții. „Prioritățile trebuie să fie observarea din spațiu și explorarea dincolo de vecinătatea planetei noastre”, susținea el. Pe de altă parte, în campania electorală, Trump a criticat NASA susținând că programele spațiale derulate de agenție „sunt bune de o țară din lumea a treia”. De asemenea, el susținea că finanțarea explorărilor spațiale nu constituie o prioritate față de alte probleme.

Necunoscuta Trump

Leighton Ku, profesor de politici de sănătate și management la Universitatea George Washington, avertiza că este dificil de prevăzut ce efect va avea administrația Trump asupra științei și cercetării. Majoritatea deciziilor privind finanțările și direcțiile de cercetare încurajate sunt luate în Congres și de conducerile agențiilor guvernamentale, iar Trump a oferit prea puține indicii cu privire la cine se va afla la conducerea acestor agenții.

Cunoaștem foarte puține și de aceea suntem nerăbdători să lucrăm alături de administrația Trump”, a susținut și Howard Kurtzman, director științific executiv în cadrul American Psychological Association (APA). El a adăugat că APA speră să poată colabora cu administrația Trump pentru îmbunătățirea programelor dedicate recuperării și ajutării veteranilor cu probleme psihice, deși nu și-a putut ascunde îngrijorarea față de „respingerea de către Trump a consensului științific cu privire la schimbările climatice și a faptului că a susținut în repetate rânduri că vaccinurile provoacă autism”.

Asociația Americană pentru Progresul Științei (American Association for the Advancement of Science - AAAS) - cea mai mare organizație americană a oamenilor de știință - i-a solicitat președintelui ales să aleagă „un om de știință reputat” pentru postul de consilier științific, să introducă printre prioritățile agendei sale problema schimbărilor climatice și investițiile în cercetare și să evite blocajele bugetare care duc la întârzierea plăților către agențiile de cercetare.

„Suntem gata să colaborăm cu administrația președintelui-ales și cu factorii de decizie politică, fie ei republicani sau democrați, într-o manieră bipartizană pentru a valorifica puterea științei și tehnologiei în slujba societății”, a declarat Rush Holt, directorul executiv al AAAS.

Un alt semn de întrebare este legat de modul în care politicile administrației Trump privind imigrația - unul dintre pilonii centrali ai campaniei candidatului republican - vor afecta cercetarea științifică. Leighton Ku este de părere că oamenii de știință cu un nivel ridicat de pregătire care vor dori să imigreze în SUA vor fi, probabil, în continuare bineveniți. Dar vor dori ei în continuare să vină? „Pot să îmi imaginez că unii dintre ei își vor spune că nu mai este o idee chiar atât de bună să meargă în SUA, să trăiască într-un mediu care s-ar putea să nu fie tocmai prietenos cu imigranții”, a mai susținut el.

Pentru a înțelege mai bine cât de periculoasă poate fi „alergia lui Trump” față de știință și cât de precară este înțelegerea lui în domeniu, revista Forbes reamintește într-un material de un episod petrecut în august 2014, cu 11 luni înainte ca Trump să-și facă publică intenția de a candida pentru Casa Albă. În acea perioadă, Africa Occidentală era devastată de o epidemie de Ebola care a ucis, conform datelor oficiale, cel puțin 11.000 de oameni. Centrul american pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (Centers for Disease Control and Prevention) a organizat aducerea în SUA, pentru tratament, a doi misionari creștini, dintre care unul medic, care s-au îmbolnăvit în timp ce îngrijeau victimele epidemiei. Trump a reacționat imediat pe Twitter.

„SUA nu pot permite întoarcerea oamenilor infectați cu EBOLA. Cei care călătoresc în alte țări pentru a-și oferi ajutorul sunt (niște oameni) extraordinari dar trebuie să plătească consecințele!”. Cu alte cuvinte, Trump ar fi condamnat niște eroi americani la moarte, nota Forbes, deși experții în Ebola dădeau asigurări că pe teritoriul SUA nu va izbucni o astfel de epidemie în condițiile în care virusul nu se răspândește prin aer ci prin contact direct cu o persoană infectată, iar medicii și personalul medical care intră în contact cu pacienții infectați poartă costume de protecție.