Sari la conținut

Surpriză în Columbia. Pacea cu FARC, nevalidată la referendum

Columbienii au respins duminică, la limită şi în pofida tuturor aşteptărilor, pacea cu gherila Farc. Referendumul pe tema acordului la care s-a ajuns recent viza să pună capăt celor 52 de ani de conflict. Preşedintele Juan Manuel Santos a anunţat că nu se "predă", relatează AFP, preluat de News.ro.

acord columbia farc un photo

"Nu mă voi preda şi voi continua să caut pacea", a declarat şeful statului într-o alocuţiune televizată. El a anunţat că armistiţiul bilateral şi definitiv, respectat din 29 august, "rămâne valid şi va rămâne în vigoare".

Aproape în acelaşi moment, Timoşenko, liderul Farc, a dat asigurări de la Havana, sediul negocierilor de pace, că luptătorii de gherilă "îşi menţin voinţa şi îşi reiterează dispoziţia de a folosit doar vorbele ca armă de construire a viitorului".

Dintre cele 99,98% buletine de vot nunărate, cele cu "nu" se impuneau cu 50,21% în faţa celor cu "da" (49,78%), la patru ore după închiderea secţiilor de votare în acest scrutin considerat crucial.

Aproape 34,9 milioane de alegători au fost chemaţi să răspundă cu "da" sau "nu" întrebării "Susţineţi acordul final de încheiere a conflictului şi construire a unei păci tabile şi durabile?", titlul documentului de 297 de pagini care a rezultat după aproape patru ani de negocieri în Cuba,

"V-am convocat pentru ca voi să decideţi să susţineţi sau nu ceea ce s-a oferit în vederea încheierii conflictului cu Farc, iar majoritatea, cu o marjă mică, a spus nu", a adăugat Santos, adresându-se columbienilor. "Cealaltă jumătate a ţării a spus da", a subliniat el.

Prezenţa slabă, un obicei

Tabăra "da" a obţinut aproximativ 6,3 milioane de voturi. Însă, pentru a obţine o victorie avea nevoie să obţină mai multe voturi decât tabăra "nu", care a obţinut 6,4 milioane de voturi. Prezenţa la urne a fost de doar 37,28%.

Începând din 1958, prezenţa la vot de este cuprinsă între 33 şi 58% - un record care nu a mai fost depăşit de la alegerile prezidenţiale din 1974.

"Absenteismul a câştigat, iar ţara a pierdut", a declarat pentru AFP Kirsty Brimelow, o avocată britanică şi directoarea Bar Human Rights Committee, care a acţionat ca facilitator în negocieri. "Seamănă cu Brexitul", a apreciat ea, referindu-se la referendumul privind ieşirea din Uniunea Europeană, care a provocat o criză politică în Marea Britanie.

Referendumul, care nu este obligatoriu, a fost dorit de către Santos, pentru a oferi o "legitimitate cât mai largă" posibil acordului pe care l-a semnat pe 26 septembrie cu liderul Forţelor Armate Revoluţionare din Columbia (FARC, marxiste) Rodrigo Londoño, mai cunoscut sub numele de război Timoleon Jiménez sau Timoşenko.

Ei intenţionau ca astfel să pună capăt celei mai vechi confruntări armate din Americi, care a implicat diverse gherile de extremă stânga, miliţii paramilitare de extremă dreapta şi forţele de ordine, soldate cu peste 250.000 de morţi, 45.000 de persoane date dispărute şi 6,9 milioane de oameni deplasaţi.

Guvernul a anunţat în mai multe rânduri că nu are un "plan B" în cazul unui eşec al taberei "da" şi, la fel ca Farc, a îndepărtat orice eventualitate a unei renegocieri a acordului. Într-un interviu pentru AFP, Santos avertiza că dacă tabăra "nu" obţine o victorie, luptătorii de gherilă "se vor întoarce în junglă".

Rezultat contrar pronosticurilor

Această respingere este neaşteptată, în contextul în care sondajele creditau de mai multe săptămâni tabăra "da" cu un avans important. Ea era creditată cu 55% din intenţiile de vot, potrivit Institutului Datexco, şi cu 66% potrivit Ipsos Napoleon Franco, conform ultimelor sondaje autorizate, efectuate înainte de semnarea acordului.

Acordul viza ca Farc - înfiinţate în 1964 în urma unei insurecţii ţărăneşti şi care numără în continuare 5.765 de combatanţi - să se transforme în partid politic, după ce predau armele ONU, care a verificat deja, sâmbătă, distrugerea a 620 de kilograme de explozivi.

Un opozant feroce al acordului, fostul preşedinte de dreapta şi actual senator Alvaro Uribe (2002-2010) a criticat din nou documentul duminică. "Pacea este entuziasmantă, textele de la Havana dezamăgitoare", a spus el, exprimându-şi "gratitudinea" faţă de columbienii "care au spus 'nu'".

Opozanţii denunţă "laxismul" sancţiunilor prevăzute împotriva autorilor crimelor celor mai grave şi participarea luptătorilor de gherilă demobilizaţi la viaţa politică. Ei se tem de un "castro-chavism" inspirat de regimurile cubanez şi venezuelean.

José Gomez, un pensionar în vârstă de 70 de ani, se declara "în favoarea unui 'nu', deoarece ar fi absurd să fie recompensaţi criminali narco-asasini care au făcut din această ţară un dezastru".

În pofida surprizei acestui rezultat, consultarea a fost "cea mai liniştită din istorie în privinţa securităţii şi ordinii publice", potrivit ministrului apărării Luis Carlos Villegas.

În total 240.000 de poliţişti şi militari au fost mobilizaţi pentru a asigura securitatea în peste 82.000 de secţii de votare.

În cea mai mare parte a ţării "ziua alegerilor s-a desfăşurat fără vreo problemă, în pofida ploii", a anunţat directorul Comisiei Electorale Juan Carlos Galindo.

El a precizat că votul a întârziat în câteva secţii izolate, afectate de precipitaţii puternice duminică dimineaţa, din cauza trecerii uraganului Matthew.