Sari la conținut

Ambasadorul Ucrainei, după summitul de la Riga: „Kievul va putea convinge statele reticente să-și schimbe poziția”

Chiar dacă niciunul dintre obiective nu a fost atins, autorităţile de la Kiev se declară și mai motivate să continue pe calea reformelor, spune ambasadorul Ucrainei la Bucureşti. Ucrainenii vor să demonstreze liderilor europeni că locul lor este în liga de la Bruxelles.

În mare măsură suntem mulţumiţi. Înţelegem foarte bine că mai avem multe de făcut, dar sperăm ca până la sfârşitul acestui an să realizăm toate angajamentele asumate şi să îndeplinim toate criteriile necesare, iar de la 1 ianuarie 2016 să putem vorbi despre liberalizarea regimului de vize pentru cetăţenii Ucrainei”, a declarat, luni, ambasadorul Ucrainei la București, Teofil Bauer.

„Perspectiva europeană a Ucrainei depinde în primul rând de Ucraina şi de felul în care va reuşi să îndeplinească cerinţele impuse”, a adăugat diplomatul.

Eu cred că dacă demonstrează un angajament ferm faţă de promisiunile făcute şi dacă implementează toate reformele cerute, Ucraina va putea convinge statele reticente să-şi schimbe poziţia”, spune Teofil Bauer.

Un summit al dezamăgirilor 

Liderii europeni au decis la summitul de la Riga că Parteneriatul Estic merge mai departe, dar cu reţineri. Spre deosebire de întrunirea de la Vilnius de acum doi ani, când liderii Uniunii au fost pe poziţii de forţă faţă de Rusia, declaraţiile au fost de această dată mult mai reţinute la adresa Moscovei. Iar liderii occidentali au repetat aproape obsedant că participarea la Parteneriatul Estic nu garantează aderarea la Uniunea Europeană, în ciuda speranţelor exprimate deschis de liderii celor șase foste republici sovietice participante.

În pofida zâmbetelor şi primirii cordiale, Republica Moldova, Georgia şi Ucraina (cărora li se adaugă Belarus, Armenia și Azerbaidjan) n-au obţinut o perspectivă concretă a integrării în Uniunea Europeană, deşi tocmai aceasta era principala lor solicitare.

Nimeni nu a promis că Parteneriatul Estic va fi calea automată către aderarea la Uniunea Europeană”, a punctat Donald Tusk, președintele Consiliului Uniunii Europene.

Cu doar două zile în urmă, acelaşi preşedinte al Consiliului European considera încurajarea fostelor republici sovietice pe calea aderării drept o datorie a Uniunii şi o responsabilitate a sa personală.

În ton cu atitudinea lui Donald Tusk, şi preşedintele Comisiei Europene a venit cu un duş rece pentru cele şase foste republici sovietice din Parteneriatul Estic. Jean-Claude Juncker a declarat că aceste ţări nu sunt pregătite pentru aderare şi nici Uniunea Europeană nu este pregătită să le primească.

Nu toată lumea este de acord, însă, cu această viziune. „Am susținut că este necesar să menținem deschisă perspectiva europeană pentru statele care doresc să avanseze pe această cale. UE trebuie să sprijine acest proces prin asistență financiară și tehnică”, a declarat președintele Klaus Iohannis. El a reamintit că România a fost primul stat membru care a ratificat Acordul de asociere și liber-schimb cu Republica Moldova, Georgia și Ucraina.

În ceea ce îi priveşte pe ucraineni, dezamăgirea provocată de lipsa unei perspective clare a aderării, pe care o solicitaseră oficial înainte de summit, a fost îndulcită cât de cât de acordul semnat cu Uniunea Europeană. Kievul va primi de la Bruxelles un ajutor financiar de 1,8 miliarde de euro, în trei tranşe. În replică, Guvernul de la Kiev s-a angajat să facă reforme profunde în economie şi administraţie.