Sari la conținut

ANALIZĂ. Sugestiile lui Trump că ar putea renunţa la angajamentele NATO riscă să invite la o agresiune din partea Rusiei

 

FOTO: Gulliver/GettyImages

„Astfel de declaraţii fac lumea mai periculoasă şi Statele Unite mai puţin sigure”, a avertizat senatorul republican de Carolina de Sud, Lindsey Graham, un critic al lui Trump şi unul dintre cei mai respectaţi experţi în politică externă din Partidul Republican. Graham face parte din Comisia Senatului pentru armată.

„Nu pot decât să îmi imaginez cum se simt aliaţii noştri din NATO, în special ţările baltice, atunci când citesc aceste comentarii ale lui Trump. Sunt sigur în proporţie de 100% cum se simte preşedintele rus Putin - un om foarte fericit”, a adăugat el.

Comentariile lui Trump din New York Times „par să îl pună pe aceeaşi pagină cu Putin”, a avertizat şi fostul vicesecretar de stat din timpul administraţiei lui George W. Bush, Richard Armitage.

„Este sfârşitul NATO”, a atras atenţia fostul ambasador american la NATO din timpul administraţiei lui Bill Clinton, Robert Hunter. “Esenţa NATO, mai mult decât orice alt factor, este angajamentul Statelor Unite ale Americii faţă de securitatea celorlalţi 27 de membri”, a adăugat el.

Întrebată despre comentariile lui Trump, şefa diplomaţiei UE, Federica Morgherini, a răspuns că blocul comunitar ştie că trebuie să depună mai multe eforturi în domeniul apărării, dar a atras atenţia că Statele Unite trebuie să îşi menţină solidaritatea cu aliaţii.

„Este foarte simplu să îţi dai seama că în lumea de astăzi, care este una destul de complicată şi destul de periculoasă, ai nevoie de prieteni”, a spus Morgherini, care a vorbit la Washington, la o conferinţă pentru pace.

Într-o scrisoare deschisă, un grup bipartit format din 39 de experţi în securitate naţională a atras atenţia că “declaraţiile inflamatorii” ale lui Trump nu reprezintă interesele Statelor Unite.

„Puterea Alianţei noastre stă în centrul acestor interese”, a insistat grupul, din care fac parte republicani importanţi, precum fostul secretar pentru securitate interne, Michael Chertoff, şi fostul oficial din Departamentul de Stat Eliot Cohen.

Statele Unite trebuie să respecte angajamentele NATO „faţă de toţi aliaţii, inclusiv faţă de Polonia, Estonia, Letonia şi Lituania”, se arată în scrisoare.

Senatorul american Bob Corker, preşedintele Comisiei Senatului pentru afaceri externe, a apreciat, la rândul său, că angajamentul pentru apărare reciprocă este esenţa Alianţei Nord-Atlantice.

El a adăugat, însă, că atât republicanii, cât şi democraţii, “devin exasperaţi că majoritatea membrilor Alianţei nu îşi îndeplinesc obligaţiile” în ceea ce priveşte cheltuielile pentru apărare.

Pe de altă parte, fostul diplomat Richard Haas, preşedintele Consiliului pentru Relaţii Externe, a atras atenţia că nici NATO, nici o altă alianţă nu trebuie privită numai din punct de vedere al bugetului.

„Este mai important beneficiul net pe care Statele Unite îl obţin din stabilitatea şi securitatea ţării şi regiunii afectate şi preţul pe care Statele Unite l-ar plăti dacă stabilitatea ar dispărea sau interesele lor ar fi subminate”, a explicat el.

Pe de altă parte, unii experţi au minimalizat importanţa declaraţiilor lui Trump. “Lui Putin îi plac”, a declarat fostul ambasador la NATO Kurt Volker. El a dat, însă, asigurări, că atitudinea generală în Europa a fost să privească afirmaţiile şi ameninţările omului de afaceri new-yorkez cu scepticism. „Toată lumea ştie că este campanie electorală”, a explicat el.

Articolul 5 din tratatul NATO prevede că un atac asupra unui stat membru al Alianţei este un atac asupra întregii alianţe, care va reacţiona ca atare.

Candidatul republican la preşedinţie, Donald Trump, a sugerat miercuri că el nu ar apăra automat ţările baltice în cazul unui atac, ci ar analiza mai întâi contribuţiile lor la NATO.

„Dacă îşi îndeplinesc obligaţiile faţă de noi, atunci răspunsul este da”, a spus Trump, întrebat dacă ar ajuta ţările baltice în cazul unui atac lansat de Rusia.

În cursul unui interviu de 45 de minute, el a reiterat că, dacă va fi ales preşedinte, îi va obliga pe aliaţi să contribuie la acoperirea cheltuielilor suportate de decenii de Statele Unite, va anula tratatele pe care le consideră nefavorabile şi va redefini ce înseamnă să fii partener al SUA.

Trump este convins că lumea se va adapta la abordarea sa. “Aş prefera să pot să continui” acordurile existente, dar numai dacă aliaţii nu mai profită de “generozitatea” Statelor Unite, pe care ţara nu o mai poate acoperi.

Trump a admis că abordarea sa faţă de aliaţii şi adversarii Statelor Unite este radical diferită de tradiţiile Partidului Republicani, ai cărui candidaţi de după cel de-al Doilea Război Mondial au pledat mai degrabă ca SUA să fie considerate păstrători ai păcii, “naţiune indispensabilă”.

El a reiterat ameninţarea că va retrage trupele SUA din lume. “Cheltuim o avere pe armată pentru a pierde 800 de miliarde de dolari”, a atras el atenţia, invocând ceea ce a numit pierderile comerciale ale SUA. “Mie nu mi se pare foarte inteligent”, a adăugat el.