Sari la conținut

Armistițiu fragil în Ucraina. Doi civili au murit de la intrarea în vigoare a acordului de încetare a focului

Preşedintele Petro Poroşenko a anunţat la miezul nopții începerea armistiţiului. În urmă cu patru ore, liderii rebelilor din autoproclamatele republici Doneţk şi Lugansk au anunţat la rândul lor că vor opri ostilităţile la miezul nopţii. Liderul de la Kiev a vorbit, ieri după-amiază, cu preşedintele american Barack Obama, cel francez Francois Hollande şi cu cancelarul german Angela Merkel.

Liderii occidentali l-au asigurat că vor fi alături de Ucraina şi vor sprijini implementaerea celor treisprezece puncte decise la Minsk. Şi de la Kremlin a venit un mesaj. Vladimir Putin a spus, încă o dată, că susţine încetarea luptelor în estul Ucrainei. 


Preşedintele ucrainean Petro Poroşenko, omologul său francez Francois Hollande şi cancelarul german Angela Merkel au vorbit la telefon, sâmbătă, înainte de a intra în vigoare, la miezul nopții, acordul de încetare a focului în sud-estul Ucrainei.

Cei trei lideri au subliniat că toate părţile implicate în conflictul din sud-estul Ucrainei trebuie să respecte prevederile Acordului de Pace de la Minsk, în primul rând punctul privind încetarea focului, anunţă preşedinţia ucraineană într-un comunicat.

După aproape 17 ore de negocieri la Minsk pentru dezamorsarea conflictului din sud-estul Ucrainei, preşedintele rus Vladimir Putin, omologii săi ucrainean Petro Poroşenko şi francez Francois Hollande şi cancelarul german Angela Merkel au ajuns joi dimineaţă la un acord care prevede încetarea focului începând din noaptea de sâmbătă spre duminică, la ora locală 0.00 (0.00, ora României).

Acordul de la Minsk mai prevede crearea unei zone tampon între părțile beligerante, retragerea armamentului greu din regiune, acordarea de privilegii regiunilor Doneţk şi Lugansk în cadrul unei reforme de descentralizare a sistemului politic sau efectuarea unui schimb de prizonieri.

Acordul de la Minsk riscă să devină, însă, gol de conţinut încă înainte de intrarea lui în vigoare. Rusia acuză Kievul si Occidentul că deformează armistiţiul la care s-au angajat în urmă cu doar două zile. La rândul lor, Statele Unite şi Ucraina spun că Moscova a continuat să-i înarmeze masiv pe rebeli chiar şi după încheierea acordului.

Ofensivă fără precedent asupra Debalțeve

De altfel, separatiştii au lansat sâmbătă dimineaţă o ofensivă fără precedent asupra oraşului Debalţeve, nod feroviar strategic din estul Ucrainei.

Potrivit primarului din localitate, oraşul este în flăcări după un tir neîntrerupt cu rachete.

Bilanţul victimelor din ultimele zile în Ucraina a ajuns la 30 de morţi şi aproximativ 100 de răniţi.

Atacul separatiştilor asupra oraşului Debalţeve a început dis-de-dimineaţă. Zona a fost învăluită de fumul negru după un tir susţinut cu lansatoare de rachete. Zeci de blindate ale rebelilor au putut fi văzute înaintând spre oraşul asediat.

De altfel, în timpul nopţii, trupele ucrainene spun că au capturat mai mulţi paraşutişti ruşi care încercau să spargă liniile de apărare ale armatei ucrainene.

Urmările bombardamentelor susţinute asupra împrejurimilor oraşului Debalţeve din ultimele zile au fost filmate din aer cu o dronă a trupelor rebele. Imaginile arată fâşii întregi de pământ înnegrite sub tirul de rachete al separatiştilor. Imagini similare au fost publicate pe Twitter şi de ambasadorul american la Kiev, potrivit căruia analiza instantaneelor arată în mod clar că armamentul rebelilor este de provenienţă rusească.

Asaltul asupra oraşului Debalţeve nu este întâmplător. Nod feroviar, acesta este unul dintre punctele esenţiale de transport între vestul şi estul Ucrainei. 8.000 de soldaţi ucraineni s-ar afla acolo, aproape cu totul încercuiţi.

Mariupol este un alt oraş strategic asupra căruia separatiştii şi-au concentrat ofensiva. Mariupol este un port strategic la Marea Azov asupra căruia separatiştii au început atacurile în urmă cu mai multe luni. Căderea portului ar însemna crearea unui coridor spre Crimeea, care ar putea lega astfel peninsula anexată de Moscova cu teritoriul controlat de separatişti şi, astfel, cu Rusia.

Situaţia este la fel de tensionată şi în Lugansk.

La Doneţk, exploziile şi rafalele de armă continuă să se audă zi şi noapte. În oraş nu au mai rămas multe clădiri întregi, iar oamenii trăiesc în teroare.

Am auzit explozia, geamurile au fost sparte. După aceea, am văzut fum venind din garaj. Oamenii au încercat imediat să-l stingă”, a povestit un localnic.

În aceste condiţii, preşedintele Petro Poroşenko anunţă că va institui legea marţială pe întreg teritoriul Ucrainei, dacă nu se va ajunge la pace. „După ce am analizat cu atenţie legislaţia privind Legea marţială, dacă nu se va instaura pacea, voi aduce imediat în faţa Parlamentului ucrainean amendamente la această legislaţie. Ne vor permite să ne mobilizăm mai bine şi mai eficient, să ne unim şi să ne apărăm ţara”, a declarat președintele ucrainean.

De cealaltă parte, comandanţii rebelilor din Doneţk, printre care şi o femeie, nici nu vor să audă de armistiţiu. Sunt încrezători că victoria va fi a lor.

Poroşenko nu este un om în al cărui cuvânt să te poţi încrede. Armistiţiul este o vorbă-n vânt. Soldaţii ucraineni nu şi-au dat seama că ar fi mai bine să renunţe şi să plece, să se întoarcă acasă la familiile lor”, spune Olga Sergheevna, comandant al unei divizii separatiste.

Acordul de încetare a focului este o vorbă-n vânt şi pentru o bună parte dintre soldaţii ucraineni: „Nu suntem de acord cu niciun armistiţiu de încetare a focului sau cu vreo înţelegere. Credem că atât Crimeea, cât şi regiunea Donbas ar trebui să fie eliberate”.

Acordul de încetare a focului ar trebui să pună capăt unui conflict care durează de zece luni. Timp în care peste 5.400 de oameni au murit, iar alţi 13 mii au fost răniţi. 

Citiți și:

Ucraina, între speranță și resemnare. Războiul continuă, în pofida acordului de la Minsk