Sari la conținut

Atentate mereu diferite, pentru a semăna teroarea

FOTO: Agerpres

De data aceasta, la Nisa, a fost un vehicul lansat asupra unei mulțimi. Nu este prima oară când teroriștii folosesc această armă: s-a mai întâmplat în mai 2013 la Londra și în octombrie 2014 la Montreal, când teroriștii s-au năpustit cu mașinile asupra militarilor.

Mitraliere, centuri explozive, camioane. Diversitatea mijloacelor de a răspândi teroarea este cea care atrage atenția. Și asta se vede foarte bine în Franța. În ianuarie 2015, au atacat cu arme de foc două locuri simbolice – sediul săptămânalului „Charlie Hebdo” și un supermarket evreiesc.

În iunie 2015, un terorist l-a ucis și l-a decapitat pe șeful său la Chassieu. În luna următoare, un individ a încercat să deschidă focul cu mitraliera asupra pasagerilor dintr-un tren Thalys. În noiembrie 2015 a fost masacrul de la Bataclan și mitralierea mai multor terase dintr-un cartier din Paris.

Nu are importanță cum. „Dacă nu puteți pune o bombă sau nu puteți să trageți un glonț, faceți în așa fel încât să rămâneți singur cu un necredincios francez sau american și zdrobiți-i capul cu o piatră, ucideți-l cu lovituri de cuțit, dați peste el cu mașina!”, îndemna recent un lider sirian al Statului Islamic.

Nu prea mulți bani pentru a acționa. Este un alt principiu. Există, fără îndoială, filiere de finanțare a terorismului, de la comerțul cu petrol până la cel cu opere de artă. Însă închirierea unui camion este la îndemâna oricui. Costul masacrului de la 13 noiembrie a putut fi evaluat - o contabilitate macabră și derizorie - la 30.000 de euro.

Șoc pentru turiștii din lumea întreagă. În orice caz, obiectivul este de a semăna frica în rândul cât mai multor oameni. Este însăși definiția terorismului reținută de Națiunile Unite: „Actele criminale care, în scopuri politice, sunt concepute sau calculate pentru a provoca teroare în rândul populației”.

Ținte simbolice. Și cum să lovești mai bine în subconștientul oamenilor decât atacând ținte simbolice? O publicație satirică, pentru a ataca libertatea presei, un supermarket evreiesc pentru a-i agasa pe toți evreii, Promenade des Anglais la Nisa, de 14 iulie, pentru a-i șoca pe turiștii din lumea întreagă.

Cu cât este mai puternic simbolul, cu atât ecoul este mai mare, conform unei logici întreținute și de spectacolul mediatic al epocii noastre.

Locul rău, momentul nepotrivit. Însă o altă dimensiune se dezvoltă odată cu acest atentat de la Nisa: conștientizarea faptului că oricine poate fi victima unui act terorist, e suficient să fie în locul nepotrivit la momentul nepotrivit. E cazul miilor de persoane care asistau la spectacolul de artificii de la Nisa. Așa li s-a întâmplat și sutelor de tineri parizieni care stăteau la terase în seara de 13 noiembrie. Sau pasagerilor din trenul Thalys Amsterdam-Paris, care au scăpat de masacru numai datorită eroismului unui soldat american.

„Nu mai știu ce să fac”. Cercul vicios e format: climatul de teroare este întreținut de la un act terorist la altul. „Eram la Stade de France la 13 noiembrie. Iar când am văzut zilele trecute alerta pe telefonul mobil despre Nisa asistam la focul de artificii de la Paris, pe malul Senei. Nu mai știam ce sa fac, dacă trebuie să plec sau nu”, a mărturisit un tânăr, citat de presa franceză. Este logica terorii căreia trebuie să-i reziste populația deja traumatizată de aceste acte odioase.  

(sursă: vosgesmatin.fr)