Sari la conținut

Austria, Danemarca şi Suedia îşi înăspresc regulile de acordare de azil

Austria, Danemarca şi Suedia îşi înăspresc regulile de acordare de azil, pentru a evita un noi val de migranţi şi pentru a calma temerile populaţiei privind povara financiară pe care o presupune un număr mare de refugiaţi, relatează Reuters, citată de News.ro.

Austria Opens The Border To Thousands Of Migrants

Foto: Guliver/GettyImages

Circa 250.000 de oameni au cerut azil în ţările nordice anul trecut, majoritatea în Suedia, ceea ce pus sub mari presiuni toleranţa, dar şi bugetele din aceste state.

Anul acesta, regulile mai dure şi eforturile Uniunii Europene de a face graniţele sale externe mai puţin poroase au dus la o reducere a numărului cererilor de azil.

Dar Danemarca, ţară care a luat deja o poziţie mai dură faţă de imigranţi în ultimii ani, inclusive prin aşa-numita “lege a bijuteriilor”, care permite Poliţiei să confişte obiectele de valoare ale refugiaţilor, şi Suedia vor să meargă mai departe.

Marţi, Danemarca a anunţat că va introduce o lege care îi va permite Poliţiei să respingă solicitanţii de azil la graniţe în perioade de criză.

“Începem să ţinem sub control fluxul de refugiaţi. Dar nu ne putem relaxa”, a explicat ministrul pentru Imigraţie, Integrare şi Locuinţe într-un raport. “Presiunea asupra Europei şi Danemarcei s-ar putea intensifica din nou”, a adăugat el.

Propunerea trebuie aprobată de Parlament, unde Partidul Liberal, aflat la guvernare, deţine numai 34 din totalul de 179 de mandate.

În Danemarca, numărul cererilor de azil a scăzut la 5.305 în primele şapte luni ale acestui an, faţă de 21.300 în 2015.

La rândul său, Guvernul de centru-stânga al Suediei a anunţat marţi că ar putea reduce fondurile destinate autorităţilor locale pentru a găzdui solicitanţii de azil minori care ajung în ţară fără părinţi.

“Anul trecut, Suedia a preluat 40% din toţi minorii neînsoţiţi care au intrat în UE (...). Aceasta este o alocare nesustenabilă”, a subliniat ministrul pentru Integrare, Ylva Johansson.

Noile reguli, care reduc fondurile la 1.350 de coroane pe zi vor fi introduse la mijlocul anului viitor şi îi vor permite ţării să economisească circa şapte miliarde de coroane suedeze (820 de milioane de dolari) pe an, începând din 2018, potrivit Guvernului.

Anterior, Suedia a introdus controale la frontiere, a înăsprit procedurile de reîntregire a familiei şi a introdus permise temporare de rezidenţă.

Potrivit estimărilor, numărul de solicitări de azil va scădea anul acesta la circa 35.000, de la 160.000 în 2015.

Şi Austria a făcut următorul pas, deşi mic, spre introducerea unor reguli mai dure privind imigraţia, ce îi va permite să reîntoarcă solicitanţii de azil la graniţă, în termen de o oră de la sosire, şi să limiteze numărul de cereri de azil pe care le acceptă.

Guvernul a anunţat marţi că va începe, săptămâna viitoare, să strândă opiniile experţilor în acest domeniu, necesare pentru adoptarea unei ordonanţe de urgenţă care să permit implementarea noilor reguli.

Ministrul de Interne, Wolfgang Sobotka, vrea ca ordonanţa să fie introdusă cât mai repede posibil, dar ministrul Cancelariei Thomas Drozda a avertizat că dezbaterea şi chestiunile procedural vor dura cel puţin până la sfârşitul lunii octombrie.

O problemă ar putea să o reprezinte şi faptul că Austria nu are încă un acord de expulzare cu vecinul său estic, Austria şi cu alte ţări semnificative în acest dosar.

Austria a servit mai mult ca o ţară de transit către Germania pentru refugiaţii şi migranţii din Orientul Mijlociu şi Africa, dar statul cu o populaţie de 8,5 milioane de locuitori a preluat şi circa 110.000 de solicitanţi de azil vara trecută.